Conform Buletin.de: Cluj-Napoca a detronat Bucureștiul în clasamentul general al „indicelui magnet”, conform unei analize Funky Citizens care a evaluat 41 de zone urbane funcționale din România pe perioada 2016-2025. Indicele ia în calcul masa economică, impulsul de creștere, atracția în teritoriu și talentul. Deși zona urbană a Capitalei rămâne singurul pol național și lider la „masă economică”, Cluj-Napoca a obținut scorul general cel mai bun.
Clujul recuperează decalaje în „talent” și „impuls de creștere”
Scorul general „magnet” este calculat ca medie a clasărilor pe cele patru direcții, o valoare mai mică indicând o performanță superioară. Cluj-Napoca a obținut un scor mediu de 4,17, devansând Bucureștiul, cu 4,69. Capitala continuă să fie pe primul loc în ceea ce privește masa economică, însă Cluj-Napoca se impune datorită dinamicii superioare la „impuls de creștere” (locul 2,5 față de 6,8 în București) și la „talent” (locul 1,0 față de 5,0 în București).
Educația și piața muncii, puncte forte pentru Cluj
În ciuda numărului mare de studenți concentrați în București (peste 180.000, adică 31,8% din totalul național), raportat la populația zonei funcționale, Capitala are între 70 și 80 de studenți la mia de locuitori. Cluj-Napoca ajunge la 167,5 studenți la mia de locuitori, demonstrând o concentrare mai mare a capitalului uman în formare.
Pe piața muncii înalt calificate din sectorul privat, unde companiile bucureștene domină prin numărul total de angajați (267.000, 53% din totalul național), Cluj-Napoca a depășit Bucureștiul în 2025, având 161 de locuri de muncă calificate la mia de locuitori activi, față de 155 în Capitală. Acum 10 ani, Bucureștiul avea un avantaj clar, cu 129 de posturi calificate la mia de locuitori față de 102 în Cluj. Analiza subliniază și o dependență a economiei bucureștene de atragerea absolvenților formați în alte centre universitare, universitățile din Capitală producând anual doar 17 absolvenți la 100 de locuri de muncă înalt calificate disponibile.
Fractura economică la periferia Capitalei și perspectivele sumbre
În timp ce administrația Capitalei și cele șase sectoare au reușit să își acopere cheltuielile din venituri proprii în 2025, datele Eurostat și prognozele oficiale relevă o disparitate economică severă la granițele Bucureștiului. Regiunea București-Ilfov avea în 2023 un PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare de 181% din media UE, însă această medie este „trasă în sus” exclusiv de Municipiul București (217% din media UE), județul Ilfov situându-se la doar 73% din media UE. Mai mult, județul Giurgiu, aflat la sud de centură, înregistra un PIB pe cap de locuitor de 35% din media UE.
Prognozele indică o scădere a ponderii Bucureștiului în PIB-ul național de la 26,6% în 2023 la 24,2% în 2028. Deși regiunea va rămâne lider la nivel salarial, cu un salariu mediu net estimat la 7.368 de lei în 2025, această medie maschează disparități semnificative în comparație cu zone mult mai sărace din țară.
Oportunitatea ratată pentru fondurile europene
Schimbarea modului de finanțare europeană pentru exercițiul bugetar 2028-2034, care se va baza pe Planuri de Parteneriat Național și Regional, condiționate de reforme și rezultate, reprezintă o provocare majoră pentru București și Ilfov. Aceste zone nu vor mai beneficia de alocări garantate, ci vor primi fonduri doar dacă proiectele metropolitane și reformele administrative sunt incluse în planul național actual. Experții Funky Citizens avertizează că „Planul României se scrie acum. Ce nu intră în el în lunile următoare nu va avea bani până în 2035.” Soluția indicată este instituirea unui mecanism de guvernare integrat la scară metropolitană, care să includă o autoritate unică de transport și planificare funcțională, un tren metropolitan și o reanaliză a legii finanțelor publice locale.
Sursa: Buletin.de
