Conform Playtech.ro: Piramida populației inversată, un spectru care planează tot mai greu asupra sistemului de pensii din România, ridică semne de întrebare serioase legate de sustenabilitatea pe termen lung a plăților. Pe măsură ce numărul celor activi scade, iar speranța de viață crește, presiunea pe contribuțiile celor puțini care susțin un număr tot mai mare de pensionari devine palpabilă. Aceste diferențe demografice, nuanțate de particularitățile locale ale speranței de viață, complică și mai mult tabloul.
Speranța de viață, un atu inegal distribuit
Calculul pensiilor și al perioadei în care acestea pot fi încasate devine un exercițiu complex, mai ales când este coroborat cu datele privind speranța de viață. Există discrepanțe semnificative la nivel național, atât între sexe, cât și între regiuni sau mediul urban și cel rural. Extremitatea spectrului arată o speranță de viață de peste 85 de ani pentru femeile din mediul rural din Vâlcea, în timp ce pentru bărbații din mediul rural din Tulcea, aceasta coboară spre 69 de ani. La nivel general, femeile trăiesc, în medie, peste 81 de ani, iar bărbații în jur de 73 de ani. Această realitate creează un paradox: sistemul de pensii funcționează pe reguli general valabile, dar șansele individuale de a beneficia de pensie pe o perioadă lungă, care să acopere pragul financiar calculat, variază considerabil.
Generațiile viitoare, în fața unei balanțe demografice stricate
Pe lângă aceste diferențe inerente, o altă provocare majoră vine din dinamica demografică. Proiecțiile indică o scădere semnificativă a populației României până în 2070, ajungând la aproximativ 15,5 milioane de locuitori. În acest context, grupa de vârstă activă, considerată principalul generator de contribuții (25-64 ani), ar putea coborî spre 7,6 milioane. Simultam, segmentul populației cu vârste de peste 65 de ani va rămâne substanțial, ceea ce implică o creștere a raportului dintre numărul pensionarilor și cel al salariaților activi. Această situație se reflectă direct în rata de înlocuire a veniturilor din sistemul public de pensii.
Rata de înlocuire, în scădere constantă
Proiecțiile privind rata de înlocuire, indicator esențial pentru nivelul de trai al pensionarilor, ilustrează clar presiunea demografică. După ce în jurul anului 2026 se estimează un nivel de aproximativ 43%, se prognozează o coborâre la circa 24% în anul 2070. Această tendință subliniază dificultatea tot mai mare ca pensia publică să asigure un venit comparabil cu cel din perioada activă. Diferența dintre Pilonul I, care oferă o protecție pe durata întregii vieți, și Pilonul II, unde activele acumulate sunt proprietatea participantului și, implicit, transmisibile, devine și mai relevantă în contextul acestor perspective demografice.nnAnaliza comparativă a celor două sisteme de pensii scoate în evidență importanța protecției pe termen lung oferite de Pilonul I, dar și potențialul de acumulare individuală al Pilonului II, care devine o alternativă personală pentru securitate financiară.nnUltimul raport al Institutului Național de Statistică (INS) arată că speranța de viață la naștere în România a fost de 74,8 ani în 2022.
Sursa: Playtech.ro
