Ambasadorul Rusiei la București acuză Biserica Ortodoxă Română de „expansiune agresivă” în Moldova
Vladimir Lipaev, ambasadorul Rusiei la București, a lansat un atac dur la adresa Bisericii Ortodoxe Române (BOR), acuzând-o de tentative de „expansiune agresivă” pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe din Moldova (BOM). Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat la 14 martie pentru TASS, agenția de presă de stat a Kremlinului. Relațiile dintre cele două biserici, cea română și cea moldoveană, sunt tensionate de ani buni, iar această declarație amplifică tensiunile existente.
Conform ambasadorului rus, BOR ar intenționa să „elimine ortodoxismul rus” din Republica Moldova. Această afirmație vine pe fondul unei apropieri tot mai mari între BOR și BOM, în special după ce BOM a obținut recent o mai mare independență față de Patriarhia Moscovei. Lipaev pare să interpreteze această apropiere ca o amenințare la adresa influenței rusești în regiune.
Relațiile dintre Biserica Ortodoxă Română și cea din Moldova, un context istoric complicat
Legăturile istorice și spirituale dintre România și Republica Moldova au constituit întotdeauna un punct sensibil în relațiile dintre București și Moscova. Biserica Ortodoxă Română a susținut constant comunitățile de creștini ortodocși din Moldova, inclusiv prin acordarea de sprijin financiar și spiritual, precum și prin trimiterea de preoți și oficii religioase. Această implicare a fost adesea văzută cu suspiciune de către Rusia, care consideră Moldova o zonă de influență strategică.
Recent, Biserica Ortodoxă din Moldova, sub conducerea Mitropolitului Vladimir, a luat măsuri pentru o autonomie sporită, inclusiv prin modificări statutare care au permis o distanțare de Patriarhia Moscovei. Această evoluție a fost salutată de BOR și a generat reacții negative din partea Kremlinului, care o consideră o pierdere a influenței sale.
Reacții și implicații regionale
Declarațiile ambasadorului Lipaev au fost criticate de unii analiști drept o încercare de a destabiliza relațiile dintre România și Republica Moldova. De asemenea, au fost interpretate ca o imixtiune în afacerile interne ale unei țări suverane. Reacția autorităților române la aceste acuzații nu este încă cunoscută public.
În contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice din regiune, aceste declarații adaugă un nou strat de complexitate. Autoritățile române și moldovenești au fost nevoite să gestioneze și alte provocări legate de conflictul din Ucraina, inclusiv fluxul de refugiați și riscul de atacuri cibernetice sau dezinformare.
Sursa: G4Media
