Conform G4Media: Medicii neurologi constată o creștere alarmantă a cazurilor de vertij, un simptom deranjant care afectează echilibrul și percepția spațială. Sedentarismul, stresul cronic și expunerea digitală intensă sunt considerați factori majori în destabilizarea sistemului vestibular, explică dr. Andrei Mocanu Aursulesei de la Hyperclinica MedLife Galați.
Vertijul, un simptom din ce în ce mai comun
Creierul nostru integrează constant informații de la ochi, urechea internă și propriocepție pentru a menține echilibrul. Când acest sistem complex funcționează defectuos, informațiile vestibulare pot intra în conflict cu celelalte semnale, generând senzația de amețeală sau de mișcare a mediului înconjurător. „Tot mai mulți pacienți descriu astăzi senzații persistente de instabilitate, hipersensibilitate la mișcare sau amețeală asociată anxietății și oboselii cronice,” declară dr. Aursulesei. Acesta subliniază că vertijul nu este un diagnostic în sine, ci un simptom al unor afecțiuni variate.
Abordare multidisciplinară esențială
Persoanele care acuză amețeală pot descrie o gamă largă de manifestări, de la instabilitate la dificultăți de orientare spațială sau anxietate. Rolul medicului este de a transforma aceste descrieri subiective într-un tablou clinic coerent. „Abordarea vertijului este profund multidisciplinară,” menționează medicul neurolog. Cauzele pot fi de natură vestibulară periferică, neurologică centrală, cardiovasculară, metabolică sau chiar psihogenă, necesitând adesea colaborarea dintre specialiștii în neurologie, ORL și cardiologie.
Din punct de vedere neurologic, vertijul poate fi cauzat de afecțiuni precum accidentul vascular cerebral, migrena vestibulară, scleroza multiplă sau afecțiuni ale cerebelului. „Printre cele mai frecvente afecțiuni neurologice asociate cu vertijul sunt: accidentul vascular cerebral, migrena vestibulară, scleroza multiplă în plăci, precum și alte boli demielinizante,” explică dr. Aursulesei.
Când vertijul semnalează o urgență medicală
Vertijul intens, cu debut brusc, poate fi un semnal de alarmă pentru un accident vascular cerebral, în special în teritoriul vertebro-bazilar. Această afecțiune poate pune viața în pericol și necesită recunoaștere și intervenție rapidă. „Această patologie din teritoriul vertebro-bazilar necesită recunoaștere rapidă, deoarece poate pune viața în pericol,” avertizează medicul. Simptomele asociate pot include vedere dublă, ataxie, amorțeli sau slăbiciune musculară. La pacienții cu factori de risc vascular, orice vertij brusc impune excluderea unui AVC prin investigații imagistice rapide, precum rezonanța magnetică cerebrală. Aceasta este crucială pentru evaluarea trunchiului cerebral și a căilor vestibulare centrale.
Migrena vestibulară, o cauză frecventă
Pe lângă afecțiunile neurologice grave, migrena vestibulară reprezintă o cauză comună de vertij recurent la adulții tineri și de vârstă medie. În acest caz, durerea de cap poate lipsi sau poate fi discretă, simptomul dominant fiind amețeala. Episoadele de vertij sunt adesea declanșate de stres, oboseală sau privare de somn. „Persoanele aflate sub stres cronic dezvoltă frecvent tensiune musculară cervicală persistentă,” completează dr. Aursulesei. Tratamentul implică adesea o abordare complexă, incluzând managementul stresului, somn adecvat și recuperare vestibulară.
Sursa: G4Media
