Conform Playtech.ro: Vertijul, simptom de alarmă: de la accident vascular cerebral la scleroză multiplă
Vertijul apărut brusc la persoanele cu boli cronice, precum hipertensiunea, diabetul sau fibrilația atrială, necesită o evaluare medicală de urgență pentru a exclude un accident vascular cerebral (AVC). Investigațiile imagistice joacă un rol crucial în stabilirea rapidă a diagnosticului, putând face diferența prin identificarea modificărilor care afectează aportul de sânge la nivel cerebral.
„Un vertij apărut brusc la un pacient hipertensiv, diabetic sau cu fibrilație atrială obligă întotdeauna la excluderea unui accident vascular cerebral. În astfel de situații, timpul devine esențial, iar evaluarea neurologică și imagistica cerebrală trebuie realizate rapid”, explică dr. Mocanu Aursulesei.
Rezonanța magnetică, esențială pentru claritate
Rezonanța magnetică cerebrală (IRM) este considerată cea mai importantă metodă pentru evaluarea trunchiului cerebral, a cerebelului și a căilor vestibulare centrale. Aceasta poate detecta atât accidentele vasculare cerebrale, cât și alte afecțiuni precum un puseu de scleroză multiplă, tumori ale fosei posterioare sau alte leziuni structurale. Tomografia computerizată (CT) este, de asemenea, utilizată frecvent în urgențe, în special pentru excluderea hemoragiilor cerebrale, deși sensibilitatea sa pentru leziunile mici din fosa posterioară este mai redusă.
Stabilirea naturii vertijului depinde în mare măsură de informațiile pe care medicul le obține. Anamneza detaliată și examenul clinic oferă indicii prețioase despre debutul, durata, factorii declanșatori și simptomele asociate ale episodului de vertij. Atunci când aceste date nu sunt suficiente, investigațiile imagistice, precum IRM-ul, completează tabloul clinic și aduc claritatea necesară pentru un diagnostic precis.
Scleroza multiplă, o altă posibilă cauză a vertijului
Scleroza multiplă poate determina vertij prin afectarea căilor vestibulare localizate în trunchiul cerebral sau cerebel, la fel ca și accidentul vascular cerebral. La pacienții tineri, în special când vertijul este progresiv și se asociază cu vedere dublă, tulburări de coordonare sau simptome neurologice fluctuante, această posibilitate trebuie luată în considerare. Medicul neurolog atrage atenția că vertijul poate reprezenta, uneori, chiar una dintre primele manifestări ale bolii.
În cazul unui prim episod de vertij și diplopie, o examinare IRM poate evidenția o leziune demielinizantă în trunchiul cerebral, explicând simptomatologia prezentă. Dacă se observă și alte leziuni demielinizante în zone specifice asociate cu scleroza multiplă, acestea oferă informații esențiale despre extinderea procesului patologic, depășind episodul curent și contribuind la stabilirea unui diagnostic.
Există, totuși, situații în care pacienții experimentează vertij persistent, pe durate de luni de zile, fără ca investigațiile imagistice să releve o leziune neurologică structurală evidentă. Dr. Mocanu Aursulesei menționează că aceste cazuri, întreținute adesea de hipervigilență, anxietate și sensibilizarea sistemelor vestibulare centrale, necesită o abordare complexă și echilibrată, deoarece simptomatologia este reală și poate afecta semnificativ calitatea vieții.
Migrena vestibulară, o formă specifică de afecțiune
Contrar percepției comune, migrena nu implică întotdeauna o durere de cap severă. Există cel puțin o formă a acestei afecțiuni, denumită migrenă vestibulară, în care principalul simptom este vertijul. Acest tip de migrenă afectează preponderent persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, femeile fiind mai frecvent predispuse, din cauza fluctuațiilor hormonale specifice.
Sursa: Playtech.ro
