Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că legea din Ungaria care discriminează persoanele pe baza orientării sexuale și identității de gen contravine legislației europene. Parlamentul European a salutat această decizie, subliniind importanța respectării drepturilor fundamentale și a valorilor Uniunii.
Reacții puternice la adresa guvernului ungar
Tineke Strik, raportoarea Parlamentului European pentru procedura articolului 7 privind Ungaria, a declarat că verdictul reprezintă o recunoaștere clară a stigmatizării, intimidării și încălcărilor de drepturi suferite de comunitatea LGBTIQ+ din Ungaria. Parlamentul cere noului guvern ungar să pună în aplicare hotărârea și să restabilească deplin drepturile acestei comunități. O astfel de abordare ar fi esențială pentru a restabili încrederea în reformele necesare.
Hotărârea CJUE are consecințe dincolo de cazul Ungariei, conform Parlamentului European. Aceasta clarifică faptul că valorile Uniunii, consacrate în articolul 2 din Tratatul UE, pot fi apărate nu doar prin mecanisme politice, ci și prin decizii judecătorești. Tineke Strik a solicitat Comisiei Europene să continue să utilizeze această cale ori de câte ori apar încălcări grave și sistematice ale valorilor fundamentale ale Uniunii.
Contextul legal al disputei
Legea ungară din 2021 a restricționat difuzarea materialelor care promovează sau descriu ceea ce legea numește „abatere de la identitatea de gen atribuită la naștere, schimbarea de sex sau relațiile între persoane de același sex” către persoanele sub 18 ani. Comisia Europeană a sesizat CJUE, considerând că legislația încalcă regulile pieței interne, drepturile fundamentale și valorile Uniunii Europene. Parlamentul European s-a alăturat cauzei în 2023, susținând apărarea drepturilor LGBTQ+ și a libertăților fundamentale.
Implicații mai largi și urmări
Parlamentul European a subliniat că respectarea diversității și nediscriminării sunt valori fundamentale consfințite în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Instituția a denunțat în repetate rânduri reculul valorilor europene în Ungaria. Decizia CJUE este considerată un reper în lupta dintre ordinea juridică europeană și legislațiile naționale considerate incompatibile cu drepturile fundamentale.
Dosarul privind legea ungară din 2021 se înscrie într-un conflict mai amplu între instituțiile europene și București pe teme de stat de drept, drepturi fundamentale și respectarea valorilor prevăzute la articolul 2 TUE. Procedura articolului 7 privind Ungaria, inițiată în 2018, rămâne cadrul politic mai larg în care sunt analizate aceste evoluții.
Prin urmare, decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Ungariei reprezintă un pas important în protejarea drepturilor comunității LGBTIQ+, marcând totodată un moment crucial în definirea valorilor europene.
