Un fluier antic de 3.300 de ani, atribuit unui „polițist” din antichitate, descoperit în Egiptea noastră”

Un vechi fluier, datând de aproximativ 3.300 de ani și confecționat din os de vacă, a fost descoperit în situl arheologic Akhetaten, cunoscut în prezent ca Amarna, o fostă capitală a Egiptului. Această descoperire a fost făcută de arheologi și mediatizată de revista specializată în știință și descoperiri arheologice, citată de agenția de presă Agerpres.

Acest obiect, considerat primul fluier din os descoperit în Egiptul Antic, poate fi fost folosit de un „ofițer de poliție”, un supraveghetor responsabil cu monitorizarea muncitorilor implicați în construcția unui mormânt regal, cu mii de ani în urmă, conform unui studiu recent.

„Este foarte unic”, a afirmat pentru publicație Michelle Langley, profesor asociat de arheologie la Universitatea Griffith din Australia, care a colaborat la cercetare.

Fluierul a fost descoperit în 2008 în timpul săpăturilor efectuate la Akhetaten, dar analizarea sa s-a făcut abia recent. Orașul a fost fondat în timpul domniei faraonului Akhenaton, cunoscut pentru încercarea de a elimina mulți zei tradiționali egipteni, impunând în schimb venerarea lui Aton, zeul soarelui. Akhetaten a fost înființat în jurul anului 1347 î.Hr. și a fost locuit doar aproximativ 15 ani, până la abandonare după moartea faraonului. Ulterior, Tutankhamon a reintrodus vechile religii egiptene.

Fluierul, de un aspect modest, oferă indicii despre activitatea locuitorilor civili ai orașului. Este confecționat din os, având o singură gaură și fiind suficient de mic pentru a fi ținut în palmă. Într-un experiment, cercetătorii au creat o copie a fluierului din os de deget de vacă, descoperind că forma naturală a capătului osului ajută la suflatul peste gaură, permițând funcționarea instrumentului.

Arheologii au găsit fluierul în zona cunoscută ca Satul de Piatră, situată în apropierea Satului Lucrătorilor, unde cel mai probabil au locuit muncitori implicați în construirea mormântului regal. Studiile anterioare au arătat că aceste sate aveau o rețea de drumuri și diverse structuri mici, posibil folosite pentru supraveghere de către ofițeri, pentru a păstra locația sacrală a mormântului și accesibilă doar celor autorizați.

Echipa de cercetare, condusă de arheologii Anna Stevens și Barry Kemp de la Universitatea din Cambridge, a scris în studiul publicat recent că această zonă părea să fi fost sub o supraveghere intensă pentru a asigura protejarea locului sacru.

Sursa articol