Conform Mediafax: AEP respinge acuzațiile PNL privind modificarea legislației partidelor
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a respins categoric vineri acuzațiile formulate de Partidul Național Liberal (PNL), susținând că modificările propuse la legislația partidelor politice nu urmăresc blocarea unei eventuale alianțe electorale între PNL și USR în 2028. Șeful AEP a subliniat că propunerile au fost discutate cu formațiunile politice încă din luna august, iar obiectivul principal al instituției este simplificarea procedurilor.
Referindu-se la criticile venite din partea liberalilor, Țuțuianu a catalogat declarațiile drept „o prostie pe care o vehiculează în spațiul public oameni politici care nu vor să vadă realitatea”. El a amintit că Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-au pronunțat deja asupra chestiunii înregistării partidelor, fără ca respectivele instituții să fi denunțat atunci vreo problemă.
Președintele AEP a confirmat că au avut loc consultări cu partidele parlamentare și neparlamentare, recunoscând însă că acestea nu s-au desfășurat neapărat la nivelul conducerilor formațiunilor politice. Totuși, el a menționat că Mihai Voicu a participat din partea PNL la o astfel de întâlnire, organizată în luna august.
În ceea ce privește propunerea ca înregistrarea partidelor politice să fie realizată de AEP, în locul procedurii actuale din instanță, Țuțuianu a invocat existența unor modele similare în alte state și a reiterat că intenția este de a simplifica formalitățile.
Întrebat dacă proiectul va fi preluat de Guvern, șeful AEP a declarat: „Nu știu dacă o preia cineva. (…) Îl voi trimite de asemenea la Guvern și este pregătit un proiect de lege privind organizarea autorității electorale permanente.”
Numărul minim de membri fondatori, comparativ cu alte state UE
Adrian Țuțuianu a explicat și motivul propunerii de creștere a numărului minim de membri fondatori necesari înființării unui partid politic, de la trei la o sută. Potrivit acestuia, AEP a analizat legislația din alte state europene.
„Numărul minim de membri, de exemplu, în Cipru pentru înființarea unui partid este de 100. Am luat cel mai mică cifră dintre statele din Uniunea Europeană, unde se cere un număr”, a precizat președintele AEP.
El a oferit și alte exemple, subliniind diferențele legislative: „În Germania, sistemul este altfel. Îți cere 10.000 de susținători ca să poți să candidezi. Dacă discutăm, de exemplu, de Croația, este nevoie de 300 de membri.”
În privința denumirilor partidelor, Țuțuianu a argumentat că acestea trebuie să fie suficient de distincte pentru a nu induce în eroare alegătorii. „Dacă discutăm despre asociații și fundații sau partide, trebuie să existe elementul de distinctivitate, unde o denumire nu trebuie să fie de natură să creeze confuzie.”
AEP cere implicarea PNL în dezbaterea legislativă
Într-un comunicat de presă remis vineri, Autoritatea Electorală Permanentă a subliniat că activitatea sa trebuie să rămână în afara disputelor politice și a reafirmat caracterul său autonom și apolitic.
„Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este o instituție autonomă, independentă și apolitică, care își exercită atribuțiile cu imparțialitate, în interesul democrației și al corectitudinii procesului electoral. Respingem categoric încercarea de a transforma AEP într-o țintă a disputelor politice dintre partide”, se arată în comunicatul instituției.
AEP susține că necesitatea restructurării sale a fost deja analizată și fundamentată într-un raport transmis Parlamentului. „Reforma instituției nu poate fi susținută doar declarativ și, în același timp, blocată procedural. Facem apel la reprezentanții PNL din comisiile juridice ale Parlamentului să își asume această responsabilitate și să contribuie activ la dezbaterea și adoptarea proiectului”, transmite AEP.
Potrivit instituției, în ultimele nouă luni au fost elaborate cinci inițiative legislative care vizează modernizarea cadrului electoral din România. Acestea includ aplicarea regulamentului european privind transparența publicității politice, transpunerea directivelor europene referitoare la participarea cetățenilor UE la alegerile europarlamentare și locale, reglementarea alegerilor anticipate, reorganizarea AEP și modificarea legislației privind partidele politice.
AEP atrage atenția că Regulamentul de organizare și funcționare a instituției, depus la Parlament în martie 2026, nu a fost aprobat nici până în prezent. Instituția consideră nefondate acuzațiile potrivit cărora inițiativele legislative ar urmări favorizarea unei formațiuni politice, afirmând că acestea vizează eliminarea disfuncționalităților legislative, creșterea transparenței și consolidarea mecanismelor de control și responsabilitate în procesul electoral.
Sursa: Mediafax
