Conform Playtech.ro: Mileniile de vegetație readuc în atenție riscurile schimbărilor climatice
Cercetătorii de la Universitatea Federală din Minas Gerais, Brazilia, au reușit să reconstruiască evoluția vegetației tropicale pe o perioadă de 3,3 milioane de ani. Prin combinarea datelor din satelit, informațiilor paleoclimatice și a algoritmilor de învățare automată, specialiștii au analizat 11 perioade climatice cheie, de la sfârșitul Pliocenului și până în prezent. Rezultatele studiului subliniază dinamica ecosistemelor în fața fluctuațiilor climatice din trecut și ridică noi semnale de alarmă cu privire la viitor.
Amazonul și Asia de Sud-Est, cele mai afectate de încălzire
Cu aproximativ 3,2 milioane de ani în urmă, temperatura medie globală era cu aproape patru grade Celsius mai ridicată decât în prezent. În acea perioadă, Pădurea Amazoniană ocupa mai puțin de jumătate din suprafața sa actuală, iar Pădurea Atlantică era redusă la mai puțin de 5% din întinderea potențială. Savanele au înlocuit zonele unde astăzi se regăsesc păduri dese, iar Sahara prezenta un peisaj diferit, cu arbuști și vegetație rară. Africa a fost, conform studiului, continentul tropical care a suferit cele mai ample transformări.
Proiecțiile pentru anul 2050 sunt îngrijorătoare, în special în scenariile cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră. Temperaturile din regiunile tropicale ar putea crește cu două până la patru grade Celsius, cu un impact major în Amazon, unde încălzirea ar putea atinge patru grade. Aceste condiții ar putea transforma treptat pădurile dense în zone cu vegetație deschisă, ducând la pierderea a peste o treime din suprafața împădurită a Amazonului.
Arhipelagul Malay, ce cuprinde țări precum Indonezia, Malaezia, Filipine și Papua Noua Guinee, se confruntă cu riscuri similare. Se estimează că această regiune ar putea pierde peste 40% din păduri. Zona a fost recunoscută pentru stabilitatea sa climatică pe termen lung, aproape o treime din pădurile sale rezistând timp de peste trei milioane de ani. Tocmai această stabilitate ar putea deveni o vulnerabilitate, deoarece multe specii locale nu au fost supuse presiunii adaptării rapide la schimbări climatice bruște.
Impactul pierderii vegetației asupra ecosistemelor globale
Schimbările în distribuția vegetației nu implică doar dispariția unor arbori, ci au consecințe mult mai profunde asupra întregilor ecosisteme. Pot fi afectate semnificativ regimurile de precipitații, temperaturile locale, disponibilitatea surselor de hrană și, implicit, capacitatea planetei de a absorbi dioxidul de carbon din atmosferă. Aceste fenomene contribuie la un ciclu vicios, accelerând procesul de încălzire globală. Studiul oferă date concrete care completează avertismentele referitoare la posibilele transformări ale Pământului până în 2100.
Transformarea vegetației, așa cum arată studiul brazillian, este un indicator al fragilității ecosistemelor tropicale în fața schimbărilor climatice. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Nature.
Sursa: Playtech.ro
