Conform Stiripesurse.ro: Poliția Română avertizează asupra unei creșteri alarmante a tentativelor de înșelătorie telefonică, cunoscute sub denumirea de „vishing”. Infractorii folosesc tehnici tot mai sofisticate, bazate pe manipulare psihologică, pentru a accesa conturile bancare ale victimelor. Aceste metode se îndepărtează de atacurile informatice clasice și țintesc direct factorul uman, profitând de capacitatea de a crea scenarii false și urgente.
Cum funcționează schemele de înșelătorie
Victimele sunt contactate telefonic de persoane care pretind a fi angajați ai unor instituții financiare, bănci, departamente de securitate, companii de procesare a plăților sau chiar autorități publice. Convorbirile sunt adesea purtate într-o manieră profesionistă, uneori chiar în limba engleză, dar și în română. Infractorii utilizează un limbaj specific domeniului financiar, creând impresia unei verificări de rutină sau a gestionării unui incident de securitate.
Pretextele folosite pentru a crea panică
Pentru a conferi credibilitate, escrocii invocă identificarea unor tranzacții suspecte, tentative de autentificare din străinătate, modificări neautorizate ale datelor contului sau presupuse atacuri cibernetice. Alteori, susțin că anumite operațiuni au fost blocate temporar și că este necesară confirmarea identității pentru a evita pierderea fondurilor. Toate aceste scenarii sunt concepute pentru a induce panică și a determina reacții instinctive, fără verificarea informațiilor.
Identitatea apelantului, mascată prin tehnologie
Infractorii folosesc frecvent tehnologia Caller ID Spoofing, prin care numărul afișat pe telefonul victimei pare legitim, chiar asociat unei instituții financiare. Numerele utilizate pot proveni din România sau din alte state UE, diminuând suspiciunea. În realitate, convorbirile pot fi inițiate de oriunde din lume, prin servicii de telefonie pe internet (VoIP) sau platforme specializate.
Echipele de infractori, o strategie eficientă
Falsificarea identității apelantului a devenit un instrument principal al grupurilor infracționale. Adesea, autorii nu acționează individual, ci în echipe coordonate. Un membru induce starea de panică, subliniind riscul iminent de pierdere a banilor, în timp ce altul adoptă o atitudine calmă, prezentându-se drept specialist în securitate. Această alternanță între presiune și asistență aparentă diminuează capacitatea victimei de a analiza critic informațiile.
Scopul final al acestor acțiuni este obținerea unor elemente de securitate care permit accesarea conturilor financiare. Infractorii pot solicita coduri unice de autentificare (OTP) primite prin SMS, coduri generate de aplicații de autentificare, parole, PIN-uri, date ale cardurilor bancare (inclusiv codul CVV/CVC) sau aprobarea unor notificări în aplicațiile bancare. În cazuri mai avansate, escrocii conving victimele să instaleze aplicații de acces la distanță, obținând astfel controlul asupra dispozitivelor și posibilitatea de a efectua operațiuni frauduloase.
Metodele devin din ce în ce mai sofisticate. Unele victime primesc în prealabil un mesaj text care pare a fi transmis de instituția financiară, informând despre o posibilă contactare de către un reprezentant al securității. De asemenea, infractorii pot deține deja informații personale despre țintă, obținute din breșe de securitate sau surse publice, pe care le folosesc în timpul apelului pentru a consolida aparența de legitimitate.
Poliția reamintește că nicio instituție financiară legitimă nu solicită telefonic parole, coduri OTP, PIN-uri, date complete ale cardului sau aprobarea unor tranzacții pentru „protejarea” contului. De asemenea, reprezentanții legitimi nu cer instalarea unor aplicații de control la distanță și nu solicită transferul fondurilor în așa-zise „conturi sigure”, acestea fiind indicii clare ale unei tentative de fraudă.
Recomandări pentru prevenirea fraudelor
Pentru a evita căderea în plasa infractorilor, polițiștii recomandă:
– Nu comunicați niciodată prin telefon parole, coduri PIN, coduri OTP, coduri primite prin SMS sau alte date de autentificare.
– Nu transmiteți datele complete ale cardului bancar și codul CVV/CVC.
– Nu aprobați tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă nu le-ați inițiat personal.
– Nu instalați aplicații de control la distanță la solicitarea unei persoane care vă contactează telefonic.
– Întrerupeți apelul dacă interlocutorul exercită presiuni, solicită acțiuni urgente sau încearcă să vă împiedice să verificați informațiile.
– Verificați întotdeauna autenticitatea solicitării contactând instituția financiară prin canalele oficiale de comunicare.
– Activați notificările pentru tranzacții și mecanismele suplimentare de securitate disponibile în aplicațiile financiare.
– Informați membrii familiei, în special persoanele vârstnice, cu privire la aceste metode de fraudă.
Autoritățile continuă monitorizarea acestor fenomene infracționale.
Sursa: Stiripesurse.ro
