Noua tehnologie AI, o sursă de epuizare mentală pentru angajați?
Un studiu recent realizat pe un eșantion de peste 1.400 de angajați americani, din diverse domenii de activitate, sugerează un efect paradoxal al utilizării tehnologiei AI la locul de muncă. În loc să diminueze presiunea mentală, inteligența artificială poate genera o stare de „oboseală a creierului” („AI brain fry”), manifestată prin dificultăți de concentrare, încetinirea luării deciziilor și creșterea senzației de suprasolicitare.
Cum deteriorează AI-ul focusul și calitatea deciziilor
Cercetătorii definesc „AI brain fry” ca o stare de „ceață cognitivă”. Subiecții studiului au raportat dificultăți în a se concentra, o reducere a vitezei de procesare a informațiilor, dureri de cap și senzația constantă de supraîncărcare mentală. Principalele cauze identificate sunt volumul mare de informații, multitasking-ul constant și necesitatea de a jongla cu multiple instrumente și sarcini. În esență, nu simpla prezență a AI este de vină, ci modul în care aceasta fragmentează atenția și creează iluzia că se pot face mai multe lucruri simultan.
Studiul arată că oboseala cognitivă este amplificată în special atunci când angajații utilizează agenți AI pentru a gestiona un volum de muncă mai mare decât ar fi suportat în mod normal. Organizațiile, profitând de accelerarea anumitor procese datorată AI, tind să crească așteptările. Angajatul nu doar că primește ajutor pentru sarcinile repetitive, ci ajunge să supravegheze mai multe fluxuri, să valideze mai multe rezultate și să opereze într-un mediu cu o densitate informațională mult mai mare decât înainte.
S-a observat că anumite domenii, precum marketingul, resursele umane, operațiunile și ingineria de software, sunt mai afectate de această problemă. Aici, angajații trebuie să verifice multiple rezultate, să compare variante, să controleze diverși agenți și să ia decizii rapide în contexte care se schimbă constant. În contrast, domenii precum domeniul juridic și conformitatea au raportat niveluri mai reduse de epuizare, posibil datorită unei adoptări mai prudente a AI sau unei integrări mai bine structurate.
De ce reducerea burnout-ului nu înseamnă o performanță mai bună
Un aspect important al studiului este faptul că angajații care folosesc AI raportează mai puține simptome de burnout general, chiar dacă experimentează o oboseală mentală acută. Explicația constă în faptul că burnout-ul măsoară, în principal, suferința emoțională și fizică acumulată în timp, în timp ce „AI brain fry” se referă la suprasolicitarea imediată a atenției, a memoriei de lucru și a controlului executiv. Cu alte cuvinte, AI poate reduce sentimentul clasic de epuizare, dar poate crea un alt tip de uzură, mai subtilă și mai rapidă.
Un alt studiu publicat în „Harvard Business Review” a constatat că angajații care raportează „AI brain fry” au manifestat cu 33% mai multă oboseală decizională decât cei care nu au experimentat acest fenomen. Aceștia au fost, de asemenea, mai predispuși să declare că au făcut atât erori minore, cât și greșeli mai serioase la locul de muncă. Aceasta este, de fapt, miza reală pentru mediul de afaceri. Dacă AI crește viteza, dar reduce calitatea deciziei, beneficiul net poate fi mai mic decât pare în rapoartele de productivitate.
Pentru a preveni „AI brain fry”, companiile ar trebui să limiteze numărul de instrumente AI utilizate simultan, să clarifice situațiile în care AI-ul economisește cu adevărat timp și pe cele în care doar adaugă un nou nivel de verificare, să introducă pauze reale între sarcinile intense asistate de AI. Companiile care ignoră aceste detalii riscă să obțină exact opusul promisiunii inițiale: mai multă viteză aparentă, dar angajați mai obosiți mental și mai predispuși la erori.
În contextul acestor constatări, organizațiile trebuie să regândească modul în care implementează și utilizează inteligența artificială, pentru a maximiza beneficiile și a minimiza riscurile asociate cu suprasolicitarea mentală a angajaților. În caz contrar, promisa productivitate sporită ar putea fi compromisă de decizii mai slabe, creșterea erorilor și scăderea calității muncii.
Sursa: Playtech.ro
