Conform Economica: Activele statului depășesc 2.100 de miliarde de lei, dar lichiditatea este mult mai mică
Patrimoniul instituțiilor publice din România a atins suma impresionantă de 2.159,3 miliarde de lei la finalul anului 2025, conform bilanțului anual publicat de Ministerul Finanțelor. Dintre acestea, cea mai mare pondere, respectiv 1.519,6 miliarde de lei, este reprezentată de active fixe corporale. Acestea includ clădiri, infrastructură, terenuri și echipamente, bunuri folosite pe termen lung de stat.
Componenta reală a activelor statului
Activele fixe corporale însumează 70,4% din totalul activelor instituțiilor publice. Activele necurente, care includ și activele fixe corporale, ajung la 1.607,7 miliarde de lei, reprezentând 74,5% din total. În contrast, activele curente, care includ disponibilitățile bănești și creanțele, totalizează 551,6 miliarde de lei. Este important de menționat că valoarea activelor fixe corporale nu poate fi transformată imediat în lichidități.
Datoriile totale și comparația cu datoria publică
La data de 31 decembrie 2025, instituțiile publice înregistrau datorii totale în valoare de 1.603,6 miliarde de lei. Dintre acestea, 1.207 miliarde de lei reprezintă datorii pe termen lung, adică aproximativ 75,3% din totalul obligațiilor. Datoriile necurente ajung la 1.268,8 miliarde de lei, în timp ce datoriile curente se ridică la 334,8 miliarde de lei.
Raportul dintre totalul datoriilor și totalul activelor se situează la 74,3%. Aceasta înseamnă că pentru fiecare 100 de lei în active, instituțiile publice aveau datorii de aproximativ 74,3 lei. Diferența, de 555,7 miliarde de lei, reprezintă capitalurile proprii, adică 25,7% din active.
Este crucial să se facă distincția între totalul datoriilor din bilanț și datoria publică în sensul convențiilor europene. Cifra de 1.603,6 miliarde de lei din bilanțul instituțiilor publice include nu doar împrumuturi, ci și alte tipuri de obligații, precum datorii comerciale, salarii și contribuții restante, provizioane și venituri în avans. Pe de altă parte, datoria publică, calculată conform metodologiei Eurostat, include anumite instrumente financiare specifice și elimină anumite relații intra-bugetare. La finalul anului 2025, datoria publică în sens Maastricht era de aproximativ 1.137 miliarde de lei, reprezentând 59,3% din Produsul Intern Brut.
Astfel, cei 1.207,3 miliarde de lei de împrumuturi pe termen lung din bilanț nu se adaugă direct la datoria publică calculată conform standardelor europene. Deși există o suprapunere, cele două statistici sunt construite pe baze și reguli diferite, ceea ce face dificilă determinarea exactă a modului în care împrumuturile din bilanț se reflectă în datoria publică oficială. Prin urmare, sectorul public poate înregistra în bilanț obligații mai mari decât cele recunoscute oficial ca datorie publică Maastricht.
Bilanțul oferă o imagine contabilă a patrimoniului și a obligațiilor statului, punând în evidență o structură de active dominant fizice. Pentru evaluarea sustenabilității finanțelor publice în comparație cu alte state europene, indicatorul de referință rămâne datoria publică în sens Maastricht.
Sursa: Economica
