În ultimele luni, o tendință bizară a cucerit rețelele sociale: tineri din întreaga lume se declară „în proces de transformare în chinezi”. Videoclipurile în care utilizatorii îmbrățișează stilul de viață chinezesc, de la consumul de apă fierbinte cu boabe de goji până la purtarea șlapilor prin casă, adună milioane de vizualizări. Fenomenul evidențiază succesul Chinei în ceea ce privește influența culturală, dar ridică și semne de întrebare.
China și soft power-ul
Guvernul chinez a încercat ani la rând să-și impună „soft power-ul” pe scena globală, concept care se referă la capacitatea unui stat de a-și atinge obiectivele prin atracție și persuasiune. Eforturile oficiale nu s-au apropiat niciodată de succesul de care se bucură acum moda „a deveni chinez”. Ambasadorul Chinei în Statele Unite, Xie Feng, a remarcat tendința, îndemnând tot mai mulți americani să experimenteze „o Chină reală, dinamică și panoramică”.
Tendința de pe TikTok este un exemplu al modului în care produsele și consumabilele chinezești se bucură de un prestigiu cultural la nivel global. China câștigă „soft power” real, iar cultura chinezească devine familiară, reproductibilă și consumabilă global, în viața de zi cu zi, afirmă Shaoyu Yuan, profesor la Centrul pentru Afaceri Globale al Universității din New York. Ascensiunea soft power-ului chinezesc este alimentată de dezvoltarea Chinei într-o multitudine de industrii, de la producție la rețelele sociale.
Reacții mixte în comunitatea chineză
Sherry Zhu, o tânără de 23 de ani din New Jersey, a postat videoclipuri în care glumea că dacă îți plac tăițeii și hotpotul și porți șlapi prin casă, ești chinez. Unul dintre clipuri a fost distribuit de aproape un milion de ori. Însă, pentru mulți chinezi care s-au confruntat cu discriminare în Occident, fascinația internetului pentru cultura chinezească pare a fi o formă de apropriere culturală.
Elise Zeng, o tânără de 28 de ani din Brooklyn, New York, a criticat fenomenul pe rețelele sociale. Ea amintește de perioada pandemiei de COVID-19, când le era frică pentru părinții ei să iasă din casă, din cauza atacurilor motivate de ură. Zhu a recunoscut că a trecut prin bullying din cauza identității sale, dar a spus că e mândră de moștenirea ei chinezească. Ea crede că vizibilitatea și împărtășirea culturală pot reduce neînțelegerile în timp.
Succesul cultural chinezesc, dincolo de TikTok
Moda „a deveni chinez” se grefează pe o îmbrățișare mai largă a culturii populare chinezești, care s-a construit la nivel global în ultimii ani. Nebunia Labubu, păpușile pufoase, a atins un vârf, aducând o creștere de 300% a profitului anual pentru compania-mamă chineză PopMart. Și alte exporturi culturale, cu trăsături chinezești mai pronunțate, au avut succes.
Rapperul chinez Skaii isyourgod a câștigat fani în toată lumea, deși face rap în cantoneză. Piesa „Blueprint Supreme” a devenit virală. Anul trecut, „Ne Zha 2”, blockbuster-ul de animație despre un zeu tânăr dintr-un basm chinezesc, a devenit filmul de animație cu cele mai mari încasări din toate timpurile. Un alt succes, jocul video „Black Myth: Wukong”, s-a bazat pe o poveste despre un maimuțoi-erou aventuros.
Xi Jinping a insistat ca guvernul său să promoveze soft power-ul chinezesc peste hotare, cerându-le oficialilor, încă din 2013, să „spună bine povestea Chinei”. Autoritățile au încercat să facă asta prin proiecte ambițioase, cum ar fi Inițiativa „Belt and Road” și prin investiții în Institutele Confucius. În timp ce China este o forță industrială, cu exporturi care au cuprins lumea, soft power-ul este mai greu de cuantificat.
Sursa: Antena 3
