Conform Mediafax: Deputatul PSD, Mihai Ghigiu, a criticat dur proiectul de lege împotriva dezinformării propus de deputatul Miruță, susținând că acesta conține numeroase neajunsuri și necesită îmbunătățiri substanțiale, care ar trebui realizate printr-o colaborare amplă între forțele politice și specialiști.
Ghigiu a subliniat lipsa de claritate în termenii folosiți, precum „conținut malițios”, care nu sunt definiți corespunzător în proiect. De asemenea, deputatul a ridicat întrebări legate de instituțiile care vor avea responsabilitatea aplicării legii și de termenele de acțiune. „Proiectul domnului Miruță, din punctul meu de vedere, are foarte multe neajunsuri. De la termeni care nu au niciun sens – spre exemplu, «conținut malițios» – eu nu știu ce înseamnă, nu se descrie nicăieri. Nu știm ce instituții vor aplica, nu șim cine va face și în ce termene vor face”, a declarat Mihai Ghigiu.
Potrivit deputatului PSD, pentru a crea un cadru legislativ eficient, este necesară o colaborare strânsă între toate partidele politice, specialiști în domeniu și alți actori interesați. Această inițiativă comună ar trebui să vizeze elaborarea unui proiect solid, considerat de Ghigiu ca fiind o soluție pe termen scurt și mediu.
Abordarea pe termen lung: Educația cetățenilor
Deputatul PSD a accentuat că adevărata soluție la problema dezinformării constă în educație. El a subliniat necesitatea unei discuții ample la nivel politic privind modul în care noile generații, dar și părinții acestora, pot fi pregătite să facă față fenomenului „fake news”. Ghigiu a avertizat că evenimentele recente, precum cele de la Cluj, sunt doar începutul impactului pe care dezinformarea îl poate avea asupra societății.
„Dacă ne referim strict la partea legislativă, avem nevoie ca toate forțele politice să se așeze, specialiștii, cei care sunt interesați de subiect, să se așeze la masă și să lucrăm un proiect. Pentru că, din punctul meu de vedere, avem nevoie de un proiect legislativ, dar asta e un proiect pe termen scurt și mediu”, a explicat Ghigiu. El a adăugat: „E o discuție pe care la fel ar trebui să o facem toate forțele politice, cum ne educăm tânăra generație și noile generații, dar și părinții lor, pentru a face față acestui fenomen. Pentru că ceea ce am văzut la Cluj probabil este doar începutul al impactului fake news-ului în societate”.
Eforturi legislative în curs
Mihai Ghigiu a menționat că efectele negative ale dezinformării au fost vizibile, inclusiv în contextul anulării unor alegeri. Referitor la acțiunile întreprinse până în prezent, deputatul a precizat că la nivelul Guvernului există un comitet dedicat combaterii dezinformării și „fake news”-ului. De asemenea, la Comisia de Învățământ din Senat, pe care o abordează, se lucrează la un act normativ pentru protejarea minorilor online, inclusiv în ceea ce privește expunerea la dezinformare. Au fost deja organizate patru dezbateri cu părinți și alți actori interesați.
„Dacă ne referim la zona legislativă, ca să zic așa, din câte știu la nivelul Guvernului există un comitet care asta a trebuit să facă, să vină cu propuneri de a combate fake news-ul, dezinformarea și impactul lor în societate. Dacă ne referim la zona care noi, cel puțin eu, la Comisia de Învățământ încerc să o abordez, de protejarea minorilor în online, inclusiv în ceea ce privește dezinformarea, noi suntem în proces de a redacta un act normativ. Am avut patru dezbateri cu părinți, cu toată lumea. Pentru că un subiect e foarte simplu să vii cu un proiect de lege”, a explicat Ghigiu.
La Comisia de Educație a Senatului sunt înregistrate 8 proiecte legislative care abordează problema „fake news”-ului online, unele axate pe protecția minorilor, altele pe impactul social general. Ghigiu a reiterat că scopul principal ar trebui să fie obținerea unui proiect de lege de calitate.
Pentru o implementare rapidă a unui proiect legislativ privind dezinformarea, deputatul PSD a sugerat formarea unui grup de lucru compus din parlamentari și reprezentanți ai instituțiilor ce urmează să aplice legea. „Un grup de lucru din parlamentari, cred că poate să fie în prim plan, însă avem nevoie și de instituțiile care ar urma să implementeze asta”, a declarat Ghigiu.
Zvonuri precum cel al „ambulanței negre”, propagate intens pe platforme precum TikTok, au amplificat panica în rândul populației, în special prin utilizarea de imagini și videoclipuri false generate de inteligența artificială.
Sursa: Mediafax
