Astronomii au detectat un „megamaser”, o sursă cosmică de microunde extrem de puternică, provenind dintr-o galaxie aflată la 8 miliarde de ani-lumină distanță. Semnalul, amplificat de un efect de lentilă gravitațională, a generat un interes major în rândul cercetătorilor, oferind o nouă perspectivă asupra formării și evoluției galaxiilor în Universul timpuriu. Descoperirea deschide o fereastră către epoci cosmice îndepărtate, oferind indicii prețioase despre fenomenele care au modelat Universul observabil.
Ce este un megamaser și de ce este important
Spre deosebire de laserele obișnuite, un megamaser este un „maser” natural, adică un mecanism care amplifică radiația în domeniul microundelor, nu al luminii vizibile. În acest caz, semnalul este asociat moleculelor de hidroxil (OH). Astfel de megamasere apar în contexte extreme, precum coliziunile violente dintre galaxii. În cadrul acestui proces, norii de gaz sunt comprimați, iar moleculele de hidroxil emit microunde puternice.
Semnalul detectat recent este remarcabil prin distanța sa și prin luminozitatea sa. Lungimea de undă a microundelor este de aproximativ 18 centimetri, iar intensitatea a fost atât de mare încât cercetătorii sugerează crearea unei noi categorii, „gigamaser”, pentru a descrie această intensitate extraordinară. Dacă această clasificare va fi acceptată, descoperirea arată că Universul poate produce aceste fenomene la o scară mai mare decât se estima anterior. Detectarea a fost posibilă datorită utilizării unei lentile gravitaționale, un efect prezis de teoria relativității.
Lentila gravitațională și rolul său crucial
Semnalele provenind de la distanțe cosmice mari sunt adesea extrem de slabe și greu de detectat. În acest caz, un obiect masiv situat între Pământ și sursă a deformat spațiul-timpul, amplificând semnalul. Practic, gravitația a acționat ca o lentilă, făcând sursa să pară mai luminoasă. Această tehnică a permis detectarea semnalului care, altfel, ar fi fost prea slab pentru a fi observat.
Sursa semnalului este un sistem de galaxii în fuziune, cunoscut sub numele de HATLAS J142935.3–002836, descoperit inițial în 2014. Observarea acestuia înseamnă că cercetătorii analizează un eveniment petrecut când Universul avea aproximativ jumătate din vârsta sa actuală. Această „arheologie cosmică” oferă informații valoroase despre formarea galaxiilor, evoluția norilor moleculari și procesele energetice din epocile îndepărtate.
MeerKAT, instrumentul inovator, și perspectivele viitoare
Detecția a fost realizată cu ajutorul MeerKAT, un ansamblu de 64 de antene radio din Africa de Sud. Instrumentul este conceput pentru observații sensibile ale cerului în unde radio, fiind optimizat pentru detectarea semnalelor emise de megamasere. Cercetătorii intenționează să caute mai multe sisteme similare, mai ales în obiecte care acționează deja ca lentile gravitaționale. Scopul este de a utiliza amplificarea naturală pentru a detecta semnale rare.
Studiul a fost acceptat pentru publicare într-o revistă de specialitate, urmând ca rezultatele să fie dezbătute, testate și comparate cu observații viitoare. Următoarea etapă va include verificări suplimentare, precum măsurători pe alte frecvențe și căutarea de semnale „surori” în sisteme similare.
Sursa: Playtech.ro
