Conform Digi24: Pericolul redeschiderii centralelor pe cărbune
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, avertizează că redeschiderea unităților de producție pe bază de cărbune, în special a celor deja închise pentru care România a primit finanțare europeană pentru tranziția energetică, reprezintă o decizie extrem de periculoasă. Aceasta ar putea atrage penalități financiare substanțiale și ar afecta credibilitatea țării în fața partenerilor europeni.
Bușoi subliniază că eforturile actuale ale Guvernului se concentrează pe menținerea în funcțiune a Unității de la Turceni, ca parte a reformei pieței de energie electrice, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic. Această poziție este susținută de concluziile unui studiu validat de ACER și de realitatea dificilă a pieței energetice regionale. Secretarul de stat face distincția între negocierea menținerii temporare a unor capacități energetice și anularea unei reforme asumate, validate și finanțate.
Consecințe financiare și europene
Implicațiile unei astfel de decizii ar putea fi grave pentru România. Potrivit lui Cristian Bușoi, s-ar putea ajunge la blocarea plăților aferente cererilor nr. 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Mai mult, țara riscă penalități care ar putea depăși un miliard de euro, punând în pericol fondurile europene destinate unor sectoare vitale precum spitalele, școlile, infrastructura și proiecte energetice importante.
În acest context, secretarul de stat accentuează necesitatea ca interesul național să prevaleze în fața oricăror considerente politice. Guvernul se află în negocieri cu Comisia Europeană, utilizând toate instrumentele și soluțiile disponibile pentru a proteja sistemul energetic național, fără a compromite fondurile europene esențiale.
Amendamentul PSD și riscul de izolare
Decizia Senatului de a adopta propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic, incluzând un amendament al PSD, ridică semne de întrebare. Amendamentul stipulează că scoaterea treptată din exploatare a capacităților pe bază de lignit și huilă se va realiza doar după punerea în funcțiune a unor noi capacități similare. Proiectul de lege include și excepții care permit punerea în funcțiune a unor noi capacități pe bază de lignit sau huilă în situații excepționale, precum starea de urgență sau necesități legate de apărarea națională.
Acest demers legislativ pare să contravină angajamentelor asumate de România în cadrul Uniunii Europene privind tranziția către o economie verde și reducerea dependenței de combustibilii fosili. Acțiunile care pun în pericol fondurile europene, cum ar fi cele din PNRR, pot genera un climat de neîncredere din partea partenerilor europeni și pot contribui la o percepție negativă asupra stabilității și predictibilității deciziilor de la București.
Responsabilitate și echilibru în decizii
Cristian Bușoi reiterează apelul la responsabilitate, claritate și decizii echilibrate. Este esențial ca securitatea energetică a României să fie asigurată, dar nu cu prețul compromiterii intereselor financiare ale țării și a reputației sale pe plan internațional. Un echilibru fin trebuie găsit între nevoile imediate ale sistemului energetic și angajamentele pe termen lung privind sustenabilitatea și tranziția către surse de energie curate.
Situația energetică rămâne una complexă, iar deciziile luate acum vor avea un impact semnificativ asupra viitorului energetic al României și asupra accesului său la fonduri europene cruciale pentru dezvoltare. Senatorii au adoptat, marți, propunerea legislativă, deschizând astfel un nou capitol în dezbaterea privind viitorul energiei pe bază de cărbune în România.
Sursa: Digi24
