Conform Economica: Negocieri eșuate pentru legea salarizării unitare: PSD acuzat de principalul vinovat
Negocierile privind Legea Salarizării Unitare au eșuat oficial, iar principalul vinovat ar fi Partidul Social Democrat (PSD). Ministrul interimar al Muncii, Dragoș PÎSLARU, a declarat că, timp de patru ani și jumătate, în perioada PNRR, Ministerul Muncii a fost condus de PSD, fără a prezenta un proiect sau a organiza consultări cu partenerii sociali. PÎSLARU susține că promisiunile făcute de PSD au fost de nerealizat, iar partidul a evitat responsabilitatea.
Dezbaterea amânată și implicarea uniunii europene
Acest eșec intervine într-un moment crucial, deoarece reforma salarizării unitare este prinsă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o miză financiară de 770 de milioane de euro. Ministrul interimar a subliniat că, spre deosebire de alte reforme din PNRR, aici nu a reușit să facă o „minune” de la preluarea mandatului în aprilie. Proiectul pe care l-a pus pe masa partidelor a fost unul elaborat tehnic, luând în considerare constrângerile bugetare și angajamentul României de a reveni la o disciplină fiscală.
Promisiuni istorice și inechități crescânde
Dragoș PÎSLARU a amintit de situația din 2016, când sindicatele au fost „amăgite” să accepte o variantă de lege cu un cost de 50 de miliarde de lei, în detrimentul unui proiect mai sustenabil. Legea 153/2017, adoptată atunci, nu a fost implementată decât în proporție de 60%, iar inechitățile au crescut din cauza apariției multiplelor legi speciale și amendamente. Acest lucru a transformat sistemul unitar într-o „competiție a influenței politice”.
Tensiuni bugetare și presiuni sindicale
PSD a preluat Ministerul Muncii în noiembrie 2021, cu reforma salarizării ca obiectiv, dar a amânat discuțiile publice până după alegerile din 2024. Ulterior, cu bugetul deja întins, proiectul a devenit un „cartof fierbinte”. Înainte de acest moment, PSD a promis creșteri salariale semnificative pentru sectorul educației și a discutat cu sindicatele din sănătate despre majorări substanțiale.
Ministrul interimar a afirmat că venirea sa la minister nu a avut o miză politică, ci una tehnică, pentru a implementa un jalon important din PNRR. Deși a solicitat un acord politic pe un buget maxim confirmat de Ministerul Finanțelor, se pare că așteptările existente și condiționările tehnice au depășit capacitățile bugetare inițiale. Dragoș PÎSLARU a subliniat că, după consultările formale, bugetul necesar a crescut la 12,1 miliarde de lei, dar „pretențiile sindicale” depășeau 27 de miliarde de lei.
Scenarii și negocieri întrerupte
Pentru a răspunde cerințelor sindicale, s-au simulat scenarii, inclusiv unul de 7,6 miliarde de lei doar pentru sectorul educației, care ar fi dus coeficienții profesorilor preuniversitari aproape de nivelul cerut de sindicate. După evaluarea Moody’s din 7 august, care a plasat România la limită în privința retrogradării ratingului, a apărut o nouă percepție asupra bugetului maxim permis. S-a clarificat că bugetul trebuie să se încadreze mai degrabă spre 10 miliarde de lei, cu alocări semnificative pentru educație și sănătate.
PÎSLARU a menționat reacțiile „virulente și, pe alocuri, violente” ale sindicatelor din educație și sănătate, dar și discuțiile în care sindicatele au afirmat că au discutat deja grila agreată cu alte partide politice. Acest lucru sugerează un posibil șantaj politic. De asemenea, a atras atenția asupra nepăsării față de alte categorii de angajați publici, subliniind că este „în regulă” ca anumite sectoare să beneficieze de creșteri proporțional mai mari. Propunerile de amendamente pentru echilibrarea situației în sectoare precum cel al culturii au fost menționate ca posibile soluții.
Pierderea fondurilor europene și a reformei
Promisiunile nerealiste, pe fondul lipsei puterii financiare de a le susține, au fost criticate. Ideea creșterii taxelor, sugerată de un lider sindical, a fost ironizată, având în vedere criticile recente ale PSD la adresa creșterilor de taxe. Salarizarea în sectorul public este considerată o problemă de interes național. România pierde, prin eșecul negocierilor, nu doar 770 de milioane de euro fonduri europene nerambursabile, ci și șansa unei reforme reale și echitabile în sectorul public.
Sursa: Economica
