Conform G4Media: Rusia intensifică presiunile asupra Republicii Moldova cu amenințări repetate
Autoritățile de la Moscova au escaladat retorica belicoasă la adresa Republicii Moldova, lansând în ultimele trei zile o serie de mesaje critice și amenințătoare. Cel mai recent atac, de marți, vizează pretinse rele tratamente aplicate diplomaților ruși de la Chișinău de către poliția moldoveană.
Această intensificare a tensiunilor survine pe fondul pregătirilor opoziției pro-ruse din Parlamentul Republicii Moldova de a iniția procedura de suspendare a Președintei Maia Sandu, o mișcare politică ce amintește de tacticile folosite de formațiuni politice din alte state.
Acuzții reciproce și incidente diplomatice
Ambasada Rusiei la Chișinău a emis un comunicat marți, acuzând autoritățile moldovenești că nu au răspuns solicitărilor sale repetate referitoare la presupuse „acțiuni provocatoare ale organelor de ordine moldovenești împotriva diplomaților ruși”. Informația a fost preluată de agenția rusă TASS.
Incidentul specificat de Moscova a avut loc pe 19 iulie, când polițiștii moldoveni au oprit un autobuz al Ambasadei Rusiei pentru un control de rutină al documentelor. Ulterior, plăcuțele de înmatriculare diplomatice ale vehiculului au fost retrase. Ambasada rusă a invocat și o presupusă utilizare a forței de către poliția moldoveană, însă nu a prezentat dovezi concrete pentru aceste acuzații.
Precedentul amenințărilor militare
Această nouă rundă de tensiuni vine după declarațiile din zilele precedente. Luni, Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Mihail Galuzin, a avertizat explicit Ucraina și Republica Moldova în privința unor posibile răspunsuri militare. Amenințarea a fost condiționată de o ipotetică „provocare armată” împotriva regiunii separatiste Transnistria, o regiune pe care Chișinăul nu are intenția oficială să o atace și nici capacitatea militară pentru un astfel de demers.
Duminică, Iuri Pilipson, șeful Departamentului European 2 din Ministerul de Externe de la Moscova, a lansat o amenințare directă la adresa Republicii Moldova și a României. Aceste țări au fost vizate pentru sprijinul acordat Ucrainei în conflictul cu Rusia, Moscova părând să încerce descurajarea apropierii strategice dintre Chișinău și București.
Context politic intern și presiuni externe
Escaladarea retoricii rusești se suprapune cu demersurile politice inițiate de Ion Chicu, fost premier pro-rus, și alte partide de opoziție. Aceste formațiuni intenționează să lanseze, în luna septembrie, procedura parlamentară de suspendare a Președintei Maia Sandu din funcție.
Deși cele trei partide de opoziție cu orientare pro-rusă nu dispun de o majoritate parlamentară, au anunțat intenția de a semna cererea oficială. Această inițiativă legislativă riscă să amplifice tensiunile politice și sociale, într-un context deja marcat de scandaluri de corupție care au afectat partidul pro-european de guvernământ, PAS, și chiar persoane din anturajul familiei prezidențiale.
Sursa: G4Media
