România se confruntă cu cea mai gravă criză de rujeolă din Uniunea Europeană, potrivit unui reportaj apărut recent. Între 2023 și 2025, țara a înregistrat peste 35.000 de cazuri și cel puțin 30 de decese, majoritatea în rândul sugarilor nevaccinați. Această situație dramatică a fost precedată de ani de acalmie fragilă, cu rate de vaccinare insuficiente.
Scăderea alarmantă a acoperirii vaccinale
Rata de vaccinare a scăzut drastic, principalul factor care a condus la această criză. Prima doză a vaccinului ROR este recomandată între 14 și 18 luni, dar acoperirea rămâne sub pragul de 95% necesar pentru imunitatea colectivă. Conform Institutului Național de Sănătate Publică, rata de administrare a celei de-a doua doze la vârsta de cinci ani este de puțin peste 60% la nivel național și ajunge până la 20% în unele comunități.
Rata de vaccinare ROR din România se situa peste media europeană de 93% în 2010, dar a scăzut constant de atunci, o scădere care s-a accelerat după pandemia de Covid-19. Dr. Aurora Stanescu, epidemiolog, consideră că este necesar un angajament politic ferm pentru a limita numărul deceselor, o chestiune de securitate națională. Accesul la vaccinare este dificil pentru anumite categorii sociale, cum ar fi comunitatea romă, din cauza sărăciei și a lipsei de infrastructură. Gabriela Alexandrescu, directoarea națională a organizației Save the Children, subliniază că România se confruntă cu “cea mai gravă criză a vaccinării din ultimele decenii”.
Probleme structurale și ezitări parentale
Sistemul de vaccinare din România are deficiențe structurale. Responsabilitatea administrării vaccinurilor a fost transferată exclusiv medicilor de familie în 2015, suprasolicitând un sistem deja fragil. Asistentele medicale școlare, care ofereau o plasă de siguranță pentru copiii nevaccinați, nu mai pot administra vaccinuri. Dr. Mihai Negrea, epidemiolog, afirmă că blocajele structurale și dependența excesivă de medicii de familie încetinesc eforturile de vaccinare.
Vaccinarea nu este obligatorie în România, ceea ce contribuie la scăderea ratei de vaccinare. Complicațiile administrative și financiare pot descuraja părinții. Medicul Negrea propune soluții practice, cum ar fi centre comunitare de vaccinare și extinderea dreptului de a vaccina la alți medici. În paralel, în spațiul public se manifestă o teamă alimentată de grupurile online, unde se împărtășesc anxietăți legate de vaccinuri.
Rezerve și efecte secundare
Unii părinți au rezerve în ceea ce privește vaccinul ROR, temându-se de efecte secundare. Laura, în vârstă de 36 de ani, a decis să nu-i administreze copilului său a doua doză de vaccin ROR, din cauza temerilor legate de o posibilă legătură cu autismul. Medicii nu explică suficient de clar riscurile și beneficiile vaccinării, ceea ce generează neîncredere.
Nicoleta Dima nu și-a vaccinat copilul cu vaccinul ROR până la vârsta de șase ani, din cauza temerilor legate de reacții alergice. Acum regretă decizia luată. Rujeola poate provoca complicații grave, în special la copii și sugari, care pot dezvolta pneumonie și, în unele cazuri, encefalită. România a raportat aproximativ 87% din totalul cazurilor de rujeolă din UE în 2024.
Sursa: G4Media
