În Uniunea Europeană, românii preferă rețelele sociale în detrimentul accesării informațiilor vitale online, arată un raport recent. România se situează pe ultimele locuri în ceea ce privește utilizarea internetului pentru informare despre produse și servicii, dar și despre educație, conform datelor analizate. În schimb, românii sunt printre cei mai activi utilizatori de rețele sociale din blocul comunitar.
România, codașă la informare online
Studiul arată că 72% dintre europeni caută online informații despre produse și servicii, iar 60% folosesc internetul pentru informații legate de sănătate. În România, însă, doar 54% dintre oameni fac acest lucru, al doilea cel mai scăzut nivel din UE, după Bulgaria (47%). Olanda (91%), Finlanda (90%) și Danemarca (89%) conduc clasamentul.
În ceea ce privește informațiile despre sănătate, doar 43% dintre români le caută pe internet, față de o medie europeană de 60%. Interesul românilor pentru informații despre sănătatea fizică este de asemenea scăzut (27%), comparativ cu Cipru (80%) și Finlanda (77%). Utilizarea internetului pentru a găsi informații despre siguranța produselor este, de asemenea, redusă în România (17%), comparativ cu media UE de 36%. În domeniul educației, procentul de români care accesează cursuri online sau materiale educaționale online, este de doar 11,8%, cel mai mic nivel din Europa.
Diferențe majore la comunicare: rețele sociale, da; e-mail, nu
În contrast cu reticența față de informații, românii sunt foarte activi pe rețelele sociale. Aproximativ 80% dintre români participă la rețele sociale, mult peste media europeană de 67%. De asemenea, 78% folosesc apeluri video sau telefonice prin internet, iar 72% utilizează aplicații de mesagerie instant. În schimb, doar 46% dintre români folosesc e-mailul, mult sub media UE de 82%.
Provocări și oportunități pentru viitor
Analiza subliniază importanța accesului la informație în economie și societate, influențând deciziile de consum, sănătatea și participarea civică. Diferențele semnificative dintre România și alte state europene ridică semne de întrebare cu privire la nivelul de alfabetizare digitală și modul în care populația valorifică accesul la internet.
În timp ce România rămâne predominant o piață de consum de social media, utilizarea instrumentelor de inteligență artificială generativă este încă limitată, cu doar o treime dintre europeni folosindu-le. Finlanda și Danemarca au cele mai mari procente de utilizatori de inteligență artificială generativă.
În 2025, utilizarea internetului pentru educație și accesarea informațiilor relevante pentru sănătate și siguranța produselor va deveni un indicator important pentru dezvoltarea socială și economică a statelor membre UE.
Sursa: Economica
