Conform Stiripesurse.ro: Agenția de evaluare financiară Moody’s a menținut ratingul de țară al României la „Baa3 cu perspectivă negativă”, o decizie cu implicații care depășesc sfera tehnică a piețelor financiare și pot influența direct viața cetățenilor și companiile. Acest verdict, deși exprimat în termeni specifici, afectează costul de împrumut al statului, cursul valutar, investițiile, crearea de locuri de muncă și chiar deciziile privind politicile fiscale și cheltuielile bugetare.
Cartea de vizită financiară a țării
Ratingul de țară este, în esență, cartea de vizită pe care statul român o prezintă creditorilor internaționali atunci când se adresează piețelor financiare pentru a se împrumuta. Scala Moody’s, de la „Aaa” (cel mai mic risc) la „C” (cel mai mare risc), plasează România pe treapta „Baa3”, ultima înainte de categoria „junk” (nerecomandată investițiilor). Aceasta înseamnă că țara rămâne deasupra pragului ce separă statele considerate sigure pentru investiții de cele cu un risc mai ridicat.
Ce înseamnă perspectiva negativă
Perspectiva negativă oferită de Moody’s indică o probabilitate mai mare ca ratingul de țară să fie revizuit în jos, pe termen mediu. Agenția monitorizează îndeaproape o serie de vulnerabilități, printre care dificultatea consolidării fiscale într-un context politic fragmentat, necesarul considerabil de finanțare, creșterea costurilor cu dobânzile și a datoriei publice. Reevaluarea situației de către agenție are loc, de regulă, la fiecare 12-18 luni, dar poate interveni și mai devreme.
Cel mai direct efect al acestui rating se manifestă în momentul în care Ministerul Finanțelor atrage noi credite. Investitorii cer dobânzi mai mari pentru a compensa riscul perceput. O deteriorare a capacității de plată a statului poate scumpi finanțarea, iar plata dobânzilor consumă resurse din buget care ar putea fi alocate investițiilor în sănătate, educație, infrastructură sau salarii. Alternativa poate fi fie reducerea altor cheltuieli, fie creșterea taxelor.
Impactul asupra economiei și cetățenilor
Fondul Monetar Internațional (FMI) atrage atenția că factura tot mai mare a dobânzilor pentru datoria publică poate concura direct cu alte priorități bugetare, obligând pe termen lung la alegeri dificile între majorarea taxelor și reducerea cheltuielilor. Deși indicii precum ROBOR sau IRCC nu sunt stabiliți direct de Moody’s, există o legătură între riscul suveran și sistemul financiar în ansamblu. Băncile dețin obligațiuni guvernamentale, iar costul banilor în economie este influențat de acestea.
O creștere semnificativă a dobânzilor cerute de investitori pentru România s-ar putea transmite în timp și către costurile de finanțare pentru companii și populație. Deși o retrogradare nu ar majora mecanic ratele creditelor ipotecare, ea reprezintă un factor de risc ce poate contribui la presiunea asupra sistemului financiar, alături de inflație și politica BNR.
De asemenea, ratingul este un element important pentru investitorii străini în deciziile lor privind achiziția de active românești. O deteriorare a încrederii în finanțele statului poate amplifica presiunea asupra monedei naționale, leul. Un leu mai slab ar duce la creșterea prețurilor pentru importuri – de la energie și combustibili la bunuri de consum – și ar scumpi creditele în valută. La fel, un rating de țară mai bun ajută companiile să se finanțeze mai ieftin, stimulând investițiile și crearea de noi locuri de muncă.
Moody’s a indicat că perspectiva s-ar putea redeschide către stabilă dacă se va contura un consens politic solid pentru consolidarea fiscală post-2026, prin continuarea reducerii deficitului și implementarea reformelor asumate. Însă, România continuă să se împrumute masiv, iar datoria publică și costurile asociate cu dobânzile sunt pe o traiectorie ascendentă. Statul a evitat, deocamdată, o retrogradare care i-ar fi îngreunat finanțarea, însă este necesară o gestionare prudentă a finanțelor publice pentru a menține statutul de țară cu rating „investment grade”.
Sursa: Stiripesurse.ro
