Conform Stiripesurse.ro: România a pierdut un milion de persoane ocupate în ultimii 16 ani, numărul total al celor care desfășurau o activitate aducătoare de venit scăzând de la 8,7 milioane în 2008 la 7,7 milioane în 2024. Această scădere, de aproximativ 11,5%, este conturată însă de o transformare profundă a structurii pieței muncii, unde numărul salariaților a crescut semnificativ.nnÎn același interval, numărul persoanelor angajate cu contract a înregistrat o creștere de circa 600.000, ajungând la 5,8 milioane în 2024, față de 5,2 milioane în 2008. Această dinamică sugerează o concentrare tot mai mare a ocupării în sectorul salarial, în detrimentul altor forme de activitate.nn
Schimbare structurală pe piața muncii
Diferența de 1,6 milioane de persoane dispărute din totalul populației ocupate nu înseamnă automat un milion de locuri de muncă pierdute. O explicație majoră constă în declinul accelerat al categoriilor de lucrători non-salariați. Numărul lucrătorilor familiali neremunerați s-a redus drastic, cu 72%, iar cel al lucrătorilor pe cont propriu a scăzut cu 31%. Această reconfigurare a eliminat din statisticile privind ocuparea un număr substanțial de activități independente și familiale.nnÎn plus, datele privind ocuparea din România au suferit o modificare metodologică importantă în 2021. Aproximativ 500.000 de lucrători pe cont propriu și persoane care produceau bunuri agricole pentru consum propriu au fost reclasificați din categoria persoanelor ocupate în cea a persoanelor inactive. Această schimbare statistică, alături de declinul demografic și emigrație, contribuie la scăderea aparentă a numărului total de persoane ocupate.nn
Rate de ocupare cu diferențe uriașe între județe
În ciuda scăderii numărului total de persoane ocupate, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 de ani) a înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 63,4% în 2024, comparativ cu 62,5% în 2008. Această creștere este explicată, în principal, de reducerea populației rezidente din grupa de vârstă activă. Situația femeilor rămâne sub media națională, rata de ocupare crescând marginal de la 57,8% la 58,3% în aceeași perioadă.nnDisparitățile regionale în ceea ce privește rata de ocupare sunt însă izbitoare. Județul Cluj se menține în fruntea clasamentului, cu o rată de 78%, fiind urmat de Timiș (77%) și Sibiu (74%). La polul opus, Giurgiu înregistrează cea mai mică rată de ocupare, de doar 40%, la fel ca Botoșani și Călărași, ambele cu 41%. Această discrepanță reflectă concentrarea investițiilor și a oportunităților de muncă în marile centre urbane și în vestul țării.nn
Bucureștiul se prezintă ca un caz particular, cu un număr de persoane ocupate (aproximativ 1,3 milioane) superior populației rezidente de vârstă activă. Această situație se explică prin fluxul zilnic de navetiști din județele limitrofe, precum Ilfov, care lucrează în Capitală. Ponderea ocupării în întreprinderile publice a rămas constantă, în timp ce mediul privat a înregistrat o ușoară creștere a ponderii sale.nnPrognozele pe termen lung indică o continuă scădere a forței de muncă active în România. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) estimează că populația cu vârste între 15 și 64 de ani se va reduce cu încă 15% până în 2040, ca urmare a natalității reduse din trecut și a emigrației susținute.nn
Sursa: Stiripesurse.ro
