Conform Mediafax: România se pregătește să revină la ora standard, trecând la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026. La ora 4:00 dimineața, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, la 3:00, oferind românilor o zi de duminică cu 25 de ore. Această schimbare aduce dimineți mai luminoase mai devreme, dar și seri care se întunecă mai rapid, modificând programul de lumină naturală.
Deși organismul uman resimte în general mai ușor trecerea la ora de iarnă comparativ cu cea de vară, ritmul circadian, programul de somn și nivelul de energie pot fi afectate temporar. Sistemul aplicat în Uniunea Europeană stipulează că schimbarea are loc în ultima duminică din octombrie, un interval ce poate varia între 25 și 31 ale lunii. În 2026, ultima zi de duminică a lunii cade pe 25 octombrie, marcând cea mai timpurie revenire la ora standard permisă de regulament.
Anul 2026 prezintă o particularitate interesantă, ambele schimbări de oră survenind cu o zi mai devreme decât în anul precedent. Ora de vară a început pe 29 martie, cu o zi înainte față de 30 martie 2025, iar revenirea la ora standard se produce pe 25 octombrie, comparativ cu 26 octombrie anul trecut.
Dormim o oră în plus
Trecerea la ora de iarnă este percepută ca fiind mai ușor de gestionat, deoarece ceasurile se dau înapoi, permițând o oră suplimentară de somn. Astfel, duminică, 25 octombrie, va fi o zi cu 25 de ore, în care diminețile vor beneficia de lumină naturală mai devreme, în timp ce seara se va întuneca cu aproximativ o oră mai devreme.
Majoritatea dispozitivelor electronice conectate la internet, precum telefoanele mobile și computerele, își ajustează ora automat dacă setările corespunzătoare sunt activate. Cu toate acestea, ceasurile clasice și anumite aparate vor necesita o reglare manuală. După această schimbare, România va reveni de la ora de vară a Europei de Est (EEST, UTC+3) la ora Europei de Est (EET, UTC+2).
Ce efecte poate avea schimbarea orei asupra organismului
Schimbarea orei interferează brusc cu raportul dintre programul social, lumină și ritmul circadian, cunoscut și ca „ceasul biologic” al corpului uman. Acesta reglează funcții esențiale precum somnul și starea de vigilență.
Efectele acestor tranziții variază, studiile indicând că problemele legate de durata și calitatea somnului sunt mai pronunțate după trecerea la ora de vară din primăvară, moment în care se pierde efectiv o oră de somn. Persoanele cu un cronotip de seară par să resimtă mai puternic această tranziție. La trecerea din toamnă, când ceasurile se dau înapoi, organismul dispune teoretic de o oră în plus de somn. Chiar și așa, sunt necesare câteva zile pentru ca organismul să își adapteze ciclurile de somn, trezire, alimentație și expunere la lumină.
Cea mai amplă analiză epidemiologică recentă, ce a cuprins 157 de studii din 36 de țări, avertizează asupra faptului că efectele schimbării orei nu trebuie prezentate unilateral ca fiind exclusiv negative. Autorii studiului au evidențiat diferențe semnificative între tranziția de primăvară și cea de toamnă, iar rezultatele studiilor rămân eterogene în ceea ce privește numeroase efecte.
Riscurile sunt mai evidente primăvara
În ceea ce privește sistemul cardiovascular, cele mai clare semnale din studii apar după trecerea la ora de vară. O meta-analiză ce a inclus 12 studii din zece țări a identificat o creștere modestă a riscului de infarct miocardic acut după schimbarea din primăvară, cu un risc relativ cumulat de aproximativ 4% mai mare. Pentru schimbarea din toamnă, creșterea estimată a fost de aproximativ 2%, însă rezultatul nu a fost statistic concludent.
Explicațiile propuse de cercetători includ privarea de somn, perturbarea ritmului circadian și modificarea bruscă a orei la care oamenii se trezesc și își încep activitatea. O analiză epidemiologică publicată în 2026 a constatat, de asemenea, că trecerea la ora de vară este asociată în unele studii cu o creștere pe termen scurt a evenimentelor cardiovasculare și a accidentelor rutiere grave. Pentru trecerea la ora standard din toamnă, tabloul este diferit, unele date indicând chiar reduceri ale mortalității generale și accidentelor de muncă în perioada imediat următoare.
Specialiștii în somn recomandă, în general, menținerea unui program constant de culcare și trezire și utilizarea luminii naturale pentru reglarea ritmului circadian. În zilele de după schimbarea orei, expunerea la lumină naturală dimineața și evitarea modificărilor majore ale programului de somn în weekend pot contribui la o adaptare mai ușoară. Pentru majoritatea persoanelor, modificarea cu o singură oră provoacă cel mult o scurtă perioadă de adaptare. Efectele pot fi mai resimțite de persoanele cu programe neregulate de somn, cele care lucrează în ture sau cele care suferă în mod obișnuit de deficit de somn.
În ultimii ani, România a trecut la ora de iarnă pe 29 octombrie în 2023, pe 27 octombrie în 2024 și pe 26 octombrie în 2025. În 2026, schimbarea are loc pe 25 octombrie. În contrast, în 2027, ultima duminică va fi pe 31 octombrie, cea mai târzie dată posibilă, calendarul trecând astfel de la o extremă la alta între 2026 și 2027.
Sursa: Mediafax
