Conform Stiripesurse.ro: România și Bulgaria se află într-o competiție subtilă, dar constantă, pentru a atrage fluxurile majore de trafic dinspre Grecia și Turcia către Europa Centrală. În timp ce ambele țări sunt parteneri apropiați în Uniunea Europeană și în spațiul Schengen, interesul economic joacă un rol definitoriu în strategia lor de dezvoltare a infrastructurii. O analiză recentă publicată în Bulgaria sugerează că Bucureștiul ar favoriza traseele care direcționează un volum cât mai mare de vehicule prin România, generând astfel taxe de drum, venituri din carburanți și oportunități pentru economia locală.
Autorul analizei, Ognian Mircev, descrie relația dintre cele două state ca pe un „parteneriat – competiție”, unde fiecare țară își valorifică poziția geografică pentru a obține avantaje economice. În acest context, România ar beneficia de pe urma dezvoltării infrastructurii din estul Bulgariei. Ideea principală este ca traficul provenit din Grecia și Turcia să intre pe teritoriul românesc prin zona Ruse-Giurgiu și să traverseze o porțiune cât mai extinsă a țării.
Această strategie ar genera venituri suplimentare semnificative pentru România, prin taxele de drum, vânzările de carburanți și serviciile oferite șoferilor și pasagerilor. Analiza publicată în cotidianul bulgar Trud face legătura între acest interes și proiecte precum autostrada Ruse-Veliko Târnovo-Stara Zagora, legătura Burgas-Varna și construcția unui nou pod peste Dunăre între Ruse și Giurgiu.
Bulgaria caută rute alternative pentru a contrabalansa
Pe de altă parte, Bulgaria ar putea încerca să anuleze avantajul României prin dezvoltarea unei rute alternative. Aceasta ar implica construirea unei autostrăzi pe traseul Sofia-Petrohan-Montana-Vidin, care să se conecteze ulterior, prin România, cu Arad și Budapesta. Un element cheie pentru realizarea acestui coridor ar fi tunelul de sub pasul Petrohan.
Această nouă șosea ar crea o rută potențială Atena-Salonic-Sofia-Vidin-Arad-Budapesta, care ar putea concura cu traseul actual prin Niš și Belgrad. Avantajul major al acestei rute ar fi că s-ar desfășura integral în spațiul Schengen. Deoarece Grecia, Bulgaria, România și Ungaria fac parte din zona de liberă circulație, șoferii ar putea evita controalele la frontierele Serbiei, eliminând astfel posibilele întârzieri. Bulgaria ar beneficia, la rândul său, de taxele și activitatea economică generate de un astfel de trafic.
Negocieri pentru traseele viitoare
Autorul analizei sugerează că Bulgaria ar putea folosi proiectele de infrastructură favorabile României ca monedă de negociere. În acest scenariu, cooperarea bulgară pentru autostrăzile din estul țării și pentru noul pod Ruse-Giurgiu ar putea fi condiționată de sprijinul României pentru dezvoltarea coridorului Vidin-Arad-Budapesta.
Analiza critică autoritățile de la Sofia pentru o posibilă lipsă a unei strategii naționale unitare în ceea ce privește infrastructura, susținând că dezvoltarea este fragmentată și lipsită de o coordonare suficientă între proiectele rutiere, feroviare și energetice. Această abordare ar putea duce la pierderea unor oportunități economice importante și la nevalorificarea poziției centrale a Bulgariei în Balcani.
Pe plan oficial, declarațiile dintre București și Sofia pun accentul pe cooperare. România, Bulgaria și Grecia au semnat un memorandum pentru dezvoltarea coridorului Marea Neagră-Marea Egee și caută să atragă finanțare europeană comună. Unul dintre proiectele vizate este chiar un al doilea pod în zona Ruse-Giurgiu, care ar deveni a treia legătură rutieră peste Dunăre între cele două țări, alături de podurile Giurgiu-Ruse și Calafat-Vidin. Ministerul bulgar al Transporturilor a inclus noul pod Ruse-Giurgiu printre prioritățile coridorului regional. Se analizează, de asemenea, alte traversări la Nikopol-Turnu Măgurele și Silistra-Călărași, precum și modernizarea legăturilor feroviare între Salonic, Sofia și București.
Sursa: Stiripesurse.ro
