Conform Cursdeguvernare.ro: Fondul European pentru Competitivitate riscă să creeze un decalaj între statele membre UE, în funcție de maturitatea ecosistemelor lor de inovare. Negocierile de la Bruxelles vizează definirea regulilor care vor guverna acest nou instrument financiar menit să revitalizeze competitivitatea globală a Europei. Întrebarea esențială este dacă acesta va deschide porți egale pentru toți participanții sau va avantaja economiile deja performante.
Cursa europeană pentru inovație: cine profită?
Instrumentul Fondului European pentru Competitivitate își propune să consolideze resursele financiare dedicate creșterii economice și inovării la nivelul Uniunii Europene. Obiectivul declarat este recalibrarea poziției continentului pe scena globală, într-o eră marcată de progrese rapide în domenii precum inteligența artificială și tehnologia verde. Totuși, modul în care vor fi distribuite aceste fonduri și criteriile de acces determină dacă toate statele membre vor beneficia în mod echitabil.
Există temeri că regulile fondului ar putea favoriza țările cu piețe de capital bine dezvoltate și ecosisteme de inovare mature. Acestea ar dispune de infrastructura necesară pentru a absorbi rapid și eficient capitalul european, accelerându-și astfel avantajul competitiv. Pentru economii precum cea a României, care se află într-un stadiu incipient de dezvoltare a unor astfel de structuri, diferența ar putea fi semnificativă, amplificând decalajul existent.
Dezavantajul țărilor în curs de dezvoltare în UE
Pentru România, accesul la fondurile europene pentru competitivitate este vital în strategia sa de modernizare economică. Un set de reguli care impune criterii de eligibilitate bazate pe performanțe anterioare sau pe structuri organizaționale complexe ar putea, în practică, să limiteze potențialul de absorbție. Competiția nu este doar între companiile din diverse state membre, ci și între state, pentru a accesa și utiliza eficient resursele europene.
Ana-Maria Icătoiu, într-o analiză publicată pe CursDeGuvernare.ro, subliniază că „Cursa competitivității a început – România aleargă cu ghetele altora”. Această metaforă sugerează o situație în care țara ar fi nevoită să se adapteze unor condiții și standarde preexistente, care nu reflectă neapărat nevoile sau capacitățile sale imediate. Lipsa unor ecosisteme de inovare „mature” poate însemna o dificultate în a identifica proiecte eligibile, în a constitui parteneriate solide sau în a dezvolta rapid tehnologii de vârf.
Implicații pentru viitorul economic al României
Modul în care vor fi formulate criteriile de acces la Fondul European pentru Competitivitate va avea un impact direct asupra traiectoriei economice a României. Un cadru flexibil, care permite sprijinirea tranziției către economii bazate pe cunoaștere și inovație, ar putea deschide noi oportunități. În schimb, un model restrictiv ar risca să consolideze poziția dominantă a statelor deja puternice din punct de vedere economic și tehnologic.
Articolul de referință pune în discuție necesitatea unei abordări echilibrate din partea Comisiei Europene, care să ia în considerare diversitatea economică și nivelul de dezvoltare al statelor membre. Sprijinirea activă a statelor cu ecosisteme mai puțin dezvoltate ar putea fi o componentă cheie pentru a asigura o competitivitate europeană reală și incluzivă. Discuțiile de la Bruxelles, în curs de desfășurare, vor defini peisajul viitor al inovației în Europa și al locului pe care îl vor ocupa țări precum România în această competiție.
Negocierile privind Fondul European pentru Competitivitate continuă, cu scopul de a finaliza cadrul legislativ până la sfârșitul anului 2023.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
