Conform StartupCafe: Economia României a înregistrat o scădere de 0,8% în primul semestru al anului 2026, iar Produsul Intern Brut (PIB) din trimestrul al doilea a fost cu 0,4% sub nivelul din perioada similară a anului precedent, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Această evoluție sporește posibilitatea ca România să încheie anul în recesiune, estimează Iulian Lolea, economist-șef al Confederației Patronale Concordia.
În al doilea trimestru din 2026, economia a stagnat față de primele trei luni ale anului și a scăzut cu 0,4% comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, pe seria brută. Pentru întregul prim semestru, PIB-ul a fost cu 0,8% mai mic față de perioada similară din anul precedent.
Consumul, motoarele slăbite ale economiei
Iulian Lolea a declarat că rezultatele sunt ușor sub așteptările Confederației Patronale Concordia și cresc probabilitatea unei contracții economice pe parcursul întregului an. „Datele privind creșterea economică în T2 2026 au arătat o evoluție slabă, cu o scădere față de aceeași perioadă a anului trecut de 0,4% pe seria brută și o stagnare față de trimestrul anterior. Această dinamică este în concordanță cu evoluția slabă a vânzărilor cu amănuntul, ceea ce arată că, cel mai probabil, consumul privat a fost cel care a condus la scăderea economiei”, a afirmat Lolea.
Economistul Concordia estimează în prezent că PIB-ul României ar putea scădea cu aproximativ 0,5% în 2026. „Este un rezultat ușor sub așteptările noastre, care întărește și mai mult posibilitatea unei recesiuni ușoare în 2026”, a subliniat Iulian Lolea. Această evaluare se apropie de cea mai recentă prognoză a agenției Fitch Ratings, care estima la începutul lunii august o contracție de 0,6% pentru economia românească în 2026, menținând ratingul suveran la BBB- cu perspectivă negativă.
Slăbirea consumului este considerată unul dintre principalele motive ale evoluției PIB. Modelul de creștere economică bazat preponderent pe consum dădea semne de epuizare încă de la începutul anului. Raportul economic al OECD pentru România, publicat în primăvară, indica o încetinire a ritmului de creștere a PIB-ului de la 2,3% în 2023 la aproximativ 0,7% în 2025, consumul privat începând să slăbească încă din anul precedent. Concordia avertiza încă din iulie că scăderea încrederii consumatorilor și deteriorarea sentimentului economic pot continua să afecteze vânzările și activitatea companiilor. Pentru firme, o perioadă prelungită de consum slab se poate traduce prin vânzări reduse, presiune asupra marjelor de profit și amânarea investițiilor, în special în sectoarele dependente de cererea internă.
Perspective pentru a doua jumătate a anului și riscuri
Concordia se așteaptă însă la o evoluție mai bună în semestrul al doilea al anului, pe fondul reducerii inflației, a unei posibile reveniri a încrederii și, mai ales, a reluării cheltuielilor publice și a accelerării proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Pentru întreg semestru, scăderea a fost de 0,8%. Pentru semestrul al doilea, ne așteptăm la o evoluție ușor mai bună, susținută atât de semnale de stabilizare, reducerea inflației către 6% în T3 și revenirea ușoară a încrederii firmelor și populației, cât și de factori concreți de creștere: reluarea cheltuielilor publice amânate din prima parte a anului și finalizarea PNRR, cu infuzie de fonduri europene”, a explicat Lolea. În aceste condiții, Concordia estimează că scăderea economiei ar putea fi limitată la aproximativ 0,5% pe parcursul întregului an.
Investițiile finanțate din fonduri europene au fost considerate de la începutul anului principalul factor capabil să compenseze consumul slab. Erste Research estima în martie o accelerare a investițiilor în 2026, susținută de volumul mare de fonduri europene disponibile. Noile date subliniază importanța crucială a acestui impuls: fără o accelerare a investițiilor în ultimele luni ale anului, economia riscă să nu mai poată compensa scăderea cererii interne.
Stabilitatea politică și deficitul, factori cheie
Lolea atrage atenția că revenirea economică nu depinde doar de consum și investiții, ci și de stabilitatea politică și de continuarea reducerii deficitului bugetar. „Îmbunătățirea activității economice în S2 2026 depinde puternic și de condițiile externe, dar și de consolidarea încrederii odată cu numirea unui nou guvern. Totodată, este extrem de importantă continuarea eforturilor pentru ajustarea deficitului bugetar și pentru menținerea ratingului de țară. Acestea rămân condițiile esențiale pentru orice viitoare revenire a creșterii economice”, a subliniat economistul-șef Concordia.
Agenția de rating Fitch a semnalat și ea riscul, menționând la 1 august că instabilitatea politică reduce vizibilitatea asupra strategiei fiscale a României și poate întârzia reformele necesare accesării banilor europeni. Fitch estimează un deficit bugetar de aproximativ 5,9% din PIB în 2026 și avertizează că riscurile pentru continuarea consolidării fiscale rămân semnificative. Menținerea ratingului României în categoria „investment grade” este importantă și pentru companii, deoarece influențează costul finanțării statului și, indirect, condițiile de creditare în economie. Datele din trimestrul al doilea conturează o economie aflată aproape de stagnare, cu un consum slăbit și cu o dependență crescândă de investițiile publice și de fondurile europene pentru a limita contracția în ultimele luni ale anului.
Sursa: StartupCafe
