Reciclarea, o promisiune încă departe de a fi onorată în România
România se confruntă cu o criză acută în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, cu o rată de reciclare extrem de scăzută și o dependență majoră de depozitele de gunoi. Fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, subliniază: „La nivel național și local avem ținte privind separarea deșeurilor organice de cele uscate sau păstrarea materiilor prime pentru economia circulară. Dar o astfel de sortare există doar pe hârtie.”
Deși cetățenii și companiile încearcă să respecte regulile de separare a deșeurilor, majoritatea acestora ajung în același loc, la groapa de gunoi. „Chiar dacă oamenii își separă deșeurile și chiar dacă firmele fac asta pentru că legea o cere, tot ce a fost sortat este în final amestecat la loc și dus la groapa de gunoi”, explică Berceanu. Această practică subminează eforturile de reciclare și menține România pe un loc codaș în Uniunea Europeană.
Procesul de reciclare, un eșec generalizat
Problema este amplificată de faptul că peste 90% din deșeurile generate în România sunt depozitate, iar rata de reciclare este cea mai mică din Uniunea Europeană. Sistemul de gestionare a deșeurilor este dominat de gropile de gunoi, prezente în aproape toate zonele țării. „Veți găsi câte unul lângă aproape fiecare oraș mare. Când lucram pe teren, am văzut multe depozite neautorizate. Ai nevoie doar de informații din interior ca să ți le arate cineva”, afirmă fostul șef al Gărzii de Mediu.
Potrivit estimărilor sale, în România există aproximativ 500 de depozite de deșeuri, de diferite dimensiuni și cu statut legal diferit. Situația precară a atras atenția instituțiilor europene, care au sancționat statul român pentru nerespectarea obligațiilor privind închiderea și ecologizarea depozitelor neconforme.
România, destinație pentru deșeuri din alte state europene
Pe lângă problemele interne, România a devenit o destinație pentru deșeuri provenite din alte state europene, precum Italia, Germania, Austria sau Olanda. Unul dintre motive este costul scăzut al depozitării, de aproximativ 30 de euro pentru o tonă de deșeuri, comparativ cu prețuri mult mai mari în Europa de Vest. Alexandra Ghenea, vicepreședinte al ONG-ului Ecoteca, explică: „România se află la intersecția dintre costuri scăzute de depozitare, rate ridicate de depozitare și capacitate redusă de control, în timp ce Europa Occidentală reduce activ depozitarea în baza legislației UE.”
Uneori, transporturile sunt declarate drept materiale reciclabile, deși conțin gunoi. Documentele sunt falsificate, iar camioanele sunt încărcate cu deșeuri acoperite de materiale aparent reciclabile. O mare parte din aceste transporturi ajung direct la groapa de gunoi, agravând și mai mult problema gestionării deșeurilor în România.
În ianuarie, Comisia Europeană a trimis România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a închis și ecologizat 92 de depozite de deșeuri neconforme, termenul limită stabilit fiind iulie 2017.
Sursa: Playtech.ro
