Conform Adevărul: România susține abolirea unanimității în politica externă a UE. Decizia ar putea avantaja țara pe plan defensiv și în procesul de extindere, explică politologul Sergiu Mișcoiu într-o analiză pentru „Adevărul”.
O schimbare majoră este pe cale să se producă la Bruxelles: România, alături de alte zece state membre, printre care Franța, Germania, Olanda, Spania și Suedia, solicită abolirea votului prin unanimitate în materia politicii externe a Uniunii Europene. În locul acestui principiu, propunerea este adoptarea votului prin majoritate calificată.
Pentru România, o astfel de decizie ar avea un impact semnificativ, în special în contextul integrării în Spațiul Schengen, unde principiul unanimității a blocat de numeroase ori procesul, invocând interese naționale divergente. Austria și Olanda au fost frecvent statele reticente, însă și Germania sau Franța și-au manifestat rezerve în trecut.
De ce votul prin unanimitate a devenit o frână pentru Uniunea Europeană
Republica Moldova ar putea fi, de asemenea, o beneficiară a unui sistem european bazat pe decizii luate prin majoritate calificată. România, în calitatea sa de susținătoare a Chișinăului, are interese clare în vederea acestei reforme.
Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și la Universitatea Paris-Est Creteil, subliniază, într-o analiză pentru „Adevărul”, că principiul unanimității, instituit într-o perioadă în care Uniunea Europeană avea mai puține state membre și o coeziune diferită, devine tot mai greu de aplicat în contextul actual. Expansiunea Uniunii a adus o diversitate mai mare de interese, iar deciziile strategice pot fi blocate pe termen nedeterminat.
Mișcoiu menționează că, în loc de reforme substanțiale, s-a recurs la mecanisme precum cooperarea avansată, permițând statelor să se integreze mai mult în anumite domenii. Totuși, în privința strategiilor externe majore, politicile individuale ale statelor membre au primat adesea în fața celor colective ale Uniunii.
Ce câștigă România dacă se trece la majoritate calificată
Uniunea Europeană se confruntă adesea cu blocaje cauzate de indecizia sau interesele antagonice ale statelor membre. Eliminarea unanimității ar conferi o mai mare agilitate în gestionarea crizelor și în adoptarea unor poziții comune.
România, expusă unui „asediu” hibrid din partea Moscovei, ar beneficia considerabil de o decizie în acest sens. Un sistem bazat pe majoritate calificată ar permite modelarea mai eficientă a răspunsurilor la amenințări și o pavăză mai solidă din partea partenerilor europeni.
De asemenea, procesul de extindere, inclusiv aderarea Republicii Moldova, ar fi facilitat. Fără dreptul de veto al unui singur stat, integrarea noilor membri ar deveni mai sigură, evitând astfel riscul ca țări precum Moldova să reintre în sfera de influență a Moscovei.
Dosarele fierbinți de la Bruxelles: De la investiții militare la politica privind migrația
Schimbarea ar deschide uși și în alte domenii, cum ar fi investițiile în domeniul militar, consolidarea capacității comune de apărare, schimbul de informații și introducerea unor standarde comune privind migrația.
Mișcoiu avertizează, însă, că nu este exclusă opoziția unor state care doresc să păstreze dreptul de veto, considerat un principiu „sacrosanct” al Uniunii. State precum Olanda ar putea avea rezerve, deși acceptă ideea unei flexibilizări a unanimității. Italia și Cipru ar putea adopta, de asemenea, atitudini distincte, în funcție de interesele lor particulare.
Politicologul subliniază că unele dintre aceste schimbări ar putea avantaja mai degrabă cetățenii individuali ai României decât statul în ansamblul său. Uniunea Europeană, ca uniune a europenilor, apără interesele cetățenilor săi, uneori chiar în fața statelor membre, în domenii precum circulația, munca în străinătate sau regimul pensiilor.
Procesul decizional la nivel european este în continuă dezbatere, iar propunerea de eliminare a unanimității în politica externă marchează un punct important în evoluția Uniunii.
Sursa: Adevărul
