Acasă / Politică / România: 9 din 10 județe atrag investiții record
Politică

România: 9 din 10 județe atrag investiții record

9 iulie 2026
România: 9 din 10 județe atrag investiții record

Conform Romania-insider.com: România, pilon industrial al europei

nnRomânia se profilează într-un centru industrial strategic pentru Europa, majoritatea regiunilor sale fiind recunoscute ca ultra-attractive pentru investiții în producție, conform unui raport recent publicat de Colliers. Două treimi din regiunile europene cu cel mai puternic potențial de producție se regăsesc în doar patru țări: Polonia, Spania, România și Franța. În cazul României, această apreciere se traduce prin 36 de județe, adică aproape 90% din țară, incluse în categoria celor mai atractive zone pentru investiții industriale.nn

Infrastructură și Cerere în Ascensiune

nnRaportul subliniază că investitorii industriali găsesc în România infrastructura necesară. Cu un stoc total de peste 8 milioane de metri pătrați de spații industriale și logistice moderne la începutul anului 2026, dintre care aproape 3,9 milioane se află în București, și cu aproximativ 450.000 de metri pătrați în construcție la nivel național, România se poziționează ca al treilea cel mai mare furnizor de astfel de spații din regiunea CEE-14, după Polonia și Cehia. Totodată, țara noastră este pe o traiectorie de creștere în dezvoltarea spațiilor moderne, eficiente energetic, ca răspuns la cererea crescândă pentru clădiri verzi, certificate, conforme cu normele tot mai stricte ale chiriașilor, investitorilor și finanțatorilor.nn

„Europa Centrală și de Est nu mai este privită doar ca o regiune cu potențial de creștere, ci devine din ce în ce mai mult un hub strategic pentru producția europeană. Vedem deja acest lucru în discuțiile cu investitorii, unde România apare din ce în ce mai frecvent pe lista scurtă a companiilor care își regândesc rețelele de producție, depozitare sau distribuție în Europa”, a declarat Victor Coșconel, Partner Colliers.nn

Evoluția se reflectă și în datele pieței. În 2025, cererea pentru spații industriale și logistice în România a atins un nou record, cu aproape 1 milion de metri pătrați închiriați, aproape dublu față de nivelul înregistrat în 2024. Structura cererii s-a schimbat semnificativ, activitățile de producție reprezentând acum cel puțin 20% din suprafața închiriată anual, mult peste nivelurile pre-2020. În perioada 2023-2024, segmentul de producție a depășit chiar o treime din cererea de închirieri, confirmând un interes susținut și de durată pentru acest tip de spații.nn

Avantaje competitive și perspective

nnBucureștiul rămâne principalul pol industrial al țării, deși ponderea sa în cererea totală scade treptat spre jumătate sau chiar mai puțin, pe măsură ce orașele regionale atrag investiții tot mai substanțiale. România își menține competitivitatea și prin indicatorii de piață: rata de neocupare se menține în jur de 5%, iar chiriile prime pentru spațiile industriale moderne variază între 4,5 și 5 euro pe metru pătrat lunar, un nivel atractiv comparativ cu piețele mai mature din regiune. Randamentele de investiții pentru proiectele prime sunt estimate la aproximativ 7,75%.nn

Raportul evidențiază profilul competitiv al României, în special în ceea ce privește costurile, stimulentele și forța de muncă. Țara dispune de un scor ridicat în regiune la capitolul stimulente și oferă un profil de costuri atractiv în Uniunea Europeană, completat de avantajul unei forțe de muncă industriale calificate. Pe de altă parte, scorurile mai scăzute la capitolele infrastructură, scară și dezvoltare industrială indică zonele unde s-ar putea interveni pentru a sprijini următorul nivel de creștere.nn

Pe termen mediu, consultanții Colliers estimează că România ar putea ajunge la un stoc de 10-12 milioane de metri pătrați de spații industriale și logistice moderne până la sfârșitul deceniului, dacă tendințele actuale se vor menține. Progresul va depinde însă de capacitatea pieței de a răspunde constrângerilor din ce în ce mai importante: accesul la infrastructura rutieră și feroviară, disponibilitatea terenurilor bine conectate, capacitatea rețelelor energetice, accesul la apă în anumite zone industriale, disponibilitatea forței de muncă și predictibilitatea cadrului economic și fiscal.

Sursa: Romania-insider.com

Articole similare