Acasă / Tehnologie / România 2026: Digitizare ratată, hârtii trimise din nou la ghișeu
Tehnologie

România 2026: Digitizare ratată, hârtii trimise din nou la ghișeu

27 august 2026
România 2026: Digitizare ratată, hârtii trimise din nou la ghișeu

Conform Playtech.ro: Digitalizarea ROMÂNIEI: O cursă cu obstacole în fața ghișeului

În anul 2026, românii continuă să se confrunte cu birocrația specifică sistemului, în ciuda investițiilor masive în digitalizarea serviciilor publice. Deși tehnologia avansează și platformele digitale sunt tot mai prezente, documentele pe hârtie și procedurile învechite încă domină interacțiunea cetățenilor cu instituțiile statului. Situația, analizată într-un raport al Comisiei Europene, scoate în evidență o discrepanță majoră între resursele alocate și rezultatele concrete pe teren.

De ce hârtia persistă în epoca digitală

Persistența hârtiei în administrația românească nu este doar un rezultat al sistemelor IT învechite, ci mai ales al procedurilor construite în jurul acestor documente. Chiar dacă o instituție dispune de un sistem nou, dacă o cerință veche de 20 de ani, legată de prezentarea unui anumit document, nu este eliminată din fluxul de lucru, funcționarii vor continua să o solicite. Schimbarea implică nu doar implementarea de noi tehnologii, ci și o revizuire profundă a procedurilor, instruirea personalului și clarificarea responsabilităților.

Dincolo de aplicații: nevoia unui stat care comunică

Discuțiile despre digitalizarea României ar trebui să se concentreze mai puțin pe numărul de aplicații și mai mult pe capacitatea statului de a comunica eficient între instituțiile sale. Raportul Comisiei Europene pentru 2026 indică faptul că România a investit resurse considerabile în digitalizarea serviciilor publice, dar subliniază necesitatea construirii unui ecosistem unificat de cloud, axat pe interoperabilitate și pe principiul „once-only”. De asemenea, competențele digitale de bază ale cetățenilor sunt identificate ca un factor limitativ în utilizarea serviciilor digitale.

Acest lucru sugerează că problema principală nu este lipsa tehnologiei, ci integrarea sa defectuoasă în funcționarea instituțiilor și în viața de zi cu zi a oamenilor. Un proiect de digitalizare ar trebui evaluat prin prisma drumurilor pe care le elimină, nu prin complexitatea sa tehnică sau prin numărul de comunicate de presă. Progresul real se măsoară prin reducerea numărului de instituții vizitate sau prin posibilitatea de a rezolva o problemă integral de acasă. Dacă statul poate verifica automat o informație pe care deja o deține, eliminând astfel necesitatea ca cetățeanul să aducă o hârtie care confirmă acest lucru, atunci s-a făcut un pas important. Altfel, riscul este de a crea o administrație care arată digital, dar funcționează în continuare analog.

Digitalizare reală: opțiuni și accesibilitate

Ideea că orice interacțiune cu statul trebuie să fie online este, de asemenea, greșită. Vor exista întotdeauna cetățeni care preferă ghișeul, cei cu competențe digitale limitate sau situații în care contactul direct este inevitabil. O digitalizare eficientă înseamnă oferirea de opțiuni: posibilitatea de a rezolva problemele online pentru cei care pot și doresc, dar și suport uman pentru cei care au nevoie. De asemenea, statul ar trebui să poată accesa și schimba informații pe care deja le deține, fără a mai impune cetățeanului să parcurgă drumuri inutile.

În 2026, România dispune de infrastructura necesară pentru a face această tranziție: internet performant, proiecte de cloud guvernamental, ROeID, Ghișeul.ro, inițiative de interoperabilitate și platforme menite să centralizeze accesul la servicii. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) lucrează activ la conectarea instituțiilor, cetățenilor și companiilor prin servicii digitale, punând accent pe interoperabilitate, cloud, automatizare și ROePAS. Următorul pas este ca aceste componente să funcționeze sinergic. Digitalizarea statului se va vedea, în cele din urmă, în lucrurile pe care cetățenii nu mai trebuie să le facă. Odată ce o instituție va putea obține informațiile necesare de la alta, fără a mai implica cetățeanul într-un lanț de birocrație, vom putea vorbi despre o reală eliminare a piedicilor birocratice. Până atunci, imaginea românului care aleargă cu acte între instituții, pentru a dovedi statului informații pe care acesta le deține deja, rămâne trist de actuală.

Sursa: Playtech.ro

Articole similare