Conform Csid.ro: Plânsul în somn, un fenomen adesea însoțit de vise intense, poate semnala perioade de stres accentuat sau probleme subiacente legate de calitatea somnului. Atunci când apariția sa devine frecventă, este momentul să acordăm o atenție sporită acestui aspect.
Cauzele plânsului în timpul somnului
Apariția plânsului în somn, cunoscut și sub denumirea de „somnambulism emoțional” sau „parasonmie emoțională”, este de cele mai multe ori legată de experiențe emoționale intense trăite în timpul fazelor REM (Rapid Eye Movement) ale somnului. Visele din această etapă sunt adesea vii și încărcate emoțional, iar reacțiile fizice, precum plânsul, pot fi o manifestare a acestora. Stresul cronic, anxietatea, traumele neprocesate sau chiar evenimente cotidiene presante pot contribui la intensificarea viselor și, implicit, la apariția plânsului în somn.
Când să te alarmezi
Deși episoadele ocazionale de plâns în somn nu reprezintă, în general, un motiv de îngrijorare, anumite situații necesită o evaluare medicală. Dacă plânsul este asociat cu alte simptome neobișnuite, cum ar fi țipete nocturne, mișcări bruște sau agresive în timpul somnului, sau dacă persoana pare dezorientată la trezire, este recomandat un consult. De asemenea, plânsul în somn care perturbă semnificativ odihna proprie sau a partenerului de viață, sau care persistă pe o perioadă îndelungată, merită investigat.
Posibile afecțiuni asociate
Plânsul în somn poate fi, în unele cazuri, un indicator al unor tulburări de somn mai complexe sau al unor probleme de sănătate mintală. Depresia, tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) sau chiar anumite tulburări neurologice pot manifesta printre simptomele lor și episoade de plâns nocturn. De asemenea, tulburările de dispoziție sau schimbările hormonale, cum ar fi cele din timpul sarcinii sau menopauzei, pot influența visele și, implicit, reacțiile emoționale din timpul somnului.
În absența altor simptome îngrijorătoare, gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, igiena somnului adecvată și, eventual, consilierea psihologică pot contribui la ameliorarea fenomenului. Totuși, în fața persistenței sau a asocierii cu alte semne de alarmă, un specialist va putea stabili cauzele precise și va recomanda cea mai potrivită abordare terapeutică.
Sursa: Csid.ro
