Conform Descopera: Misterul fețelor Lunii, pe cale să fie elucidat
O analiză a rocilor lunare aduse de misiunea chineză Chang’e-6 oferă indicii decisive privind motivele pentru care cele două emisfere ale Lunii prezintă aspecte atât de diferite. Cercetarea condusă de profesorul HEJIU HUI de la Universitatea din Nanjing sugerează că mișcările masive de magmă, declanșate de atracția gravitațională a Pământului, au modelat suprafața satelitului natural acum miliarde de ani. Fața vizibilă a Lunii este caracterizată de câmpii extinse de bazalt vulcanic întunecat și o concentrație ridicată de KREEP (elemente rare și fosfor), în timp ce fața ascunsă este dominată de munți vechi, intens craterizați, cu o scoarță mult mai groasă și puține câmpii vulcanice.
Diferențe majore la nivelul scoarței
Prin compararea probelor colectate de Chang’e-6 de pe fața ascunsă cu cele aduse de misiunile APOLLO și Chang’e-5 de pe fața vizibilă, cercetătorii au descoperit o similitudine surprinzătoare la nivelul mantalei. Bazaltele de pe ambele emisfere au compoziții chimice similare în adâncime, ceea ce indică faptul că procesul inițial de cristalizare a oceanului de magmă lunară s-a desfășurat omogen în mantaua interioară.
Totuși, diferențele majore apar la nivelul scoarței. Probele de pe fața ascunsă prezintă o concentrație mai mare de magneziu. Rocile din seria Mg de pe fața ascunsă conțin cantități extrem de scăzute de elemente rare și au rapoarte toriu-samariu diferite față de probele obținute de pe fața vizibilă.
Modelul circulației magmei explică asimetria
Echipa de cercetători a propus un model explicativ bazat pe faza în care Luna a devenit blocată mareic față de Pământ. Forțele gravitaționale exercitate de Pământ, mult mai aproape în acea perioadă, au generat o încălzire mai puternică pe fața vizibilă. Această diferență de temperatură a declanșat o circulație orizontală la scară largă a magmei topite din interior.
Masele calde de magmă ar fi deplasat materialele bogate în magneziu către fața ascunsă, îngroșându-i scoarța. În același timp, ultimele lichide reziduale bogate în KREEP s-ar fi concentrat masiv pe fața vizibilă. Acest model de circulație termică explică de ce Luna păstrează o manta chimică similară pe ambele emisfere, dar prezintă o scoarță atât de asimetrică și diferențiată din punct de vedere geologic. Misiunea Chang’e-6 a colectat mostre de roci din bazinul de impact Aitken de pe fața ascunsă, o zonă crucială pentru înțelegerea evoluției lunare timpurii.
Sursa: Descopera
