Conform Digi24: Peste cinci miliarde de euro din Fondul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) riscă să fie blocate, avertizează Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene. Motivul invocat îl reprezintă modificările aduse legii decarbonizării de către Parlament, care ar putea împiedica procesarea cererilor de plată 5 și 6 din PNRR. Guvernul intenționează să solicite președintelui Klaus Iohannis să reanalizeze legea înainte de promulgare.
Amendamentul controversat și implicațiile financiare
Camera Deputaților a adoptat în calitate de for decizional proiectul de lege privind măsurile pentru decarbonizarea sectorului energetic, într-o formă care include un amendament contestat de ministrul Pîslaru. Acesta stipulează că nicio capacitate de producție a energiei nu poate fi închisă înainte ca o capacitate echivalentă să fie pusă în funcțiune. Dragoș Pîslaru, alături de deputatul PNL Ionel Bogdan, susține că PSD și AUR au modificat un angajament deja îndeplinit de România în cadrul PNRR.
Potrivit ministrului, amendamentul respectiv afectează jalonul 114 din PNRR, pentru care România a primit deja fonduri prin cererea de plată numărul 2. Problema „reversibilității” creată de amendament ar putea duce la stoparea aprobării cererilor de plată ulterioare. Miza principală, conform declarațiilor lui Pîslaru, este ca legea să ajungă din nou în Parlament, prin intermediul președintelui țării, pentru a fi eliminat articolul problematic.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a notificat Comisia Europeană despre modificările legislative propuse înainte de votul final, solicitând o evaluare tehnică. Răspunsul primit confirmă că jalonul deja achitat este afectat, iar România riscă atât o penalitate financiară, cât și întârzieri majore în recepționarea fondurilor viitoare. Jalonul respectiv a avut o valoare de aproximativ 600 de milioane de euro, iar penalitatea ar putea fi calculată prin aplicarea unui coeficient la această sumă, lăsând astfel latitudinea Comisiei Europene să stabilească valoarea exactă.
Întreaga sumă rămasă în PNRR, sub semnul întrebării
Problema nu se limitează la penalitatea pentru jalonul deja primit. Cererea de plată numărul 5, care cuprinde două miliarde de euro sub formă de granturi și era pregătită pentru depunere, precum și cererea numărul 6, care include alte trei miliarde de euro, ar putea fi, de asemenea, blocate. Aceste fonduri sunt cruciale pentru continuarea proiectelor de investiții asumate de România în cadrul PNRR.
Înainte de aceste modificări legislative, autoritățile estimau că România ar putea accesa aproximativ 95% din granturile rămase, cu o pierdere potențială de 200-300 de milioane de euro din suma finală. Acum, însă, întreaga sumă de cinci miliarde de euro este expusă riscului de a nu fi accesată, din cauza prevederilor criticate din lege.
Dacă președintele Iohannis va decide să retrimite legea în Parlament pentru reexaminare, Guvernul va prezenta Administrației Prezidențiale argumentele necesare pentru a justifica această solicitare. O eventuală promulgare a legii în forma actuală nu ar duce automat la pierderea definitivă a fondurilor, dar Comisia Europeană ar suspenda procesarea cererilor de plată până la corectarea situației. România ar fi notificată oficial, iar ulterior ar trebui să vină cu măsuri de remediere și explicații privind cauzele pentru care s-a ajuns în acest punct.
Liberalii contestă „concursul de populism”
Deputatul PNL Ionel Bogdan a criticat dur forma finală a legii, calificând votul din Camera Deputaților drept „un nou concurs de populism” între PSD și AUR. El susține că liberalii nu au susținut modificările aduse, întrucât acestea contravin angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene.
Pîslaru a respins, de asemenea, argumentul că amendamentul ar fi necesar pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu energie. Potrivit studiilor de adecvanță realizate de Transelectrica, anumite grupuri energetice pe cărbune trebuie menținute în funcțiune cel puțin până după iarnă și până la intrarea în producție a unor noi capacități, cum ar fi Centrala de la Mintia. De asemenea, sursele de energie regenerabilă nu pot asigura în bandă necesarul de energie, motiv pentru care energia din cărbune rămâne esențială în perioadele reci.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va transmite Comisiei Europene forma finală a legii adoptate de Parlament și va înainta Administrației Prezidențiale motivele ce impun reexaminarea acesteia.
Sursa: Digi24
