Topirea gheții polare schimbă viteza de rotație a pământului
Un studiu recent arată că topirea accelerată a gheții polare de pe glob nu doar contribuie la creșterea nivelului mării, ci și modifică ușor viteza de rotație a Pământului. Fenomenul, deși imperceptibil pentru noi, are implicații semnificative și subliniază impactul din ce în ce mai mare al schimbărilor climatice asupra planetei. Cercetătorii compară efectul cu cel al unei patinatoare artistice: când își strânge brațele, se rotește mai repede; când le întinde, se rotește mai încet.
Concret, pe măsură ce gheața de pe continente se topește, apa rezultată se distribuie în oceane, modificând repartiția masei la nivel global. Această schimbare influențează momentul de inerție al planetei și conduce la o ușoară încetinire a rotației.
Cum au determinat cercetătorii schimbările
Pentru a analiza fenomenul, cercetătorii au apelat la o metodă ingenioasă. Au analizat fosilele unor organisme marine unicelulare, numite foraminifere bentonice. Cochiliile acestora păstrează, prin compoziția lor chimică, urme ale variațiilor nivelului mării de-a lungul a milioane de ani. Prin analiza acestor date, cercetătorii au putut deduce matematic și schimbările corespunzătoare ale lungimii zilei.
Studiul a scos în evidență faptul că, în intervalul 2000-2020, schimbarea a fost remarcabilă. „Potrivit autorilor, a existat doar un episod, în urmă cu aproximativ două milioane de ani, în care ritmul a fost aproape comparabil, însă nici atunci schimbarea nu a fost la fel de accentuată precum cea din primele două decenii ale secolului XXI.”
Consecințe posibile și implicații practice
Deși nesesizabilă în viața de zi cu zi, această încetinire are implicații, mai ales pentru sistemele de navigație și tehnologiile care depind de sincronizare precisă. „Sistemele moderne de navigație spațială, de sincronizare și de poziționare de mare precizie depind de cunoașterea exactă a rotației Pământului”, explică cercetătorii. Chiar și mici deviații pot produce erori în calcule, afectând sateliții, comunicațiile și infrastructura digitală.
Mai mult, studiul sugerează că, până la sfârșitul secolului, efectul schimbărilor climatice asupra lungimii zilei ar putea deveni mai puternic decât influența gravitațională a Lunii. Asta ar însemna că forța dominantă în variațiile de rotație ar proveni, nu din mecanica cerească obișnuită, ci din încălzirea globală.
În prezent, oamenii de știință continuă să monitorizeze cu atenție evoluția acestui fenomen, integrând rezultatele în modele climatice complexe.
Sursa: Playtech.ro
