Conform Digi24: Președintele Klaus Iohannis a trimis vineri Parlamentului spre reexaminare proiectul de lege privind gestionarea intervențiilor imediate în cazul atacurilor urșilor brun asupra persoanelor și bunurilor. Motivul invocat este necesitatea unui mecanism mai eficient, verificabil și compatibil cu protecția strictă a speciei.
Critici aduse proiectului de lege
În cererea de reexaminare, președintele Iohannis subliniază că, deși obiectivul legii este legitim, soluțiile propuse în forma transmisă la promulgare nu oferă garanțiile operaționale necesare. Un punct de vedere central este acela că simpla repartizare a unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu garantează vizarea animalelor cu adevărat problematice. Este necesară o prioritizare a exemplarelor habituate, cu comportament conflictual documentat sau care frecventează zone locuite, bazată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale.
O altă observație vizează faptul că o cotă numerică nu ar trebui să funcționeze ca un obiectiv obligatoriu de realizat sau ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului. De asemenea, președintele solicită o reanalizare a nivelurilor de prevenție și intervenție stabilite pentru anii 2026 și 2027. Faptul că aceleași niveluri și aceeași repartizare pe fonduri cinegetice urmează să fie utilizate în doi ani succesivi, fără o evaluare intermediară obligatorie, ridică semne de întrebare. Situația populației de urși se modifică constant prin recoltări legale, mortalitate naturală, braconaj, reproducere și deplasări, motiv pentru care cotele nu pot fi prezumate automat ca fiind adecvate pentru anul următor.
Necesitatea unui sistem de monitorizare în timp real
Un aspect critic semnalat de președintele Iohannis se referă la lipsa unui mecanism unic prin care autoritatea să cunoască în timp real numărul recoltărilor efectuate și cota rămasă disponibilă. Legea aprobată stabilește un plafon național și o repartizare pe 528 de fonduri cinegetice, însă nu instituie un sistem de raportare eficient.
Se propune condiționarea oricărei recoltări de înscrierea imediată într-un registru electronic național, administrat de autoritatea centrală pentru protecția mediului. Acest registru ar trebui să genereze un identificator unic pentru fiecare exemplar, să cuprindă date esențiale precum fondul cinegetic, data, ora, coordonatele, temeiul recoltării, identitatea persoanelor responsabile, sexul, categoria de vârstă estimată, documentare foto-video și prelevare de probe biologice. Înregistrarea ar trebui realizată rapid, înainte de transportarea exemplarului, iar sistemul ar trebui să blocheze automat orice nouă recoltare după atingerea cotei alocate și să notifice autoritatea. Se impune, de asemenea, stabilirea expresă a obligațiilor de raportare, termenelor, răspunderii pentru omisiuni sau raportări inexacte și a consecințelor depășirii cotei, precum și publicarea periodică a datelor agregate.
Discrepanțe în protecția femelelor cu pui
Un alt punct care necesită reformulare vizează interdicția de vânătoare privind femelele însoțite de pui. Deși protecția acestora este necesară, formularea actuală condiționează aplicarea interdicției de stabilirea unei vârste cronologice precise, fapt ce nu poate fi determinat cu certitudine prin simpla observare în teren.
Diferențele morfologice dintre un pui cu vârsta de un an și nouă luni și unul de doi ani și câteva luni nu sunt imediat observabile de la distanță, iar dimensiunea și conformația variază în funcție de mai mulți factori. Metodele care ar crește precizia estimării vârstei presupun investigații complexe, incompatibile cu momentul deciziei de a executa focul. Respectarea unei interdicții legale nu poate depinde de o estimare imposibil de verificat în timp real.
Curtea Constituțională a respins anterior sesizarea președintelui privind constituționalitatea legii, însă procesul de reexaminare parlamentară poate aduce clarificări și îmbunătățiri legislative necesare pentru o gestionare echilibrată a populației de urs.
Sursa: Digi24
