Conform Stiripesurse.ro: Ministerul Finanțelor a reacționat la datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) privind Produsul Intern Brut (PIB) al României în primul semestru al anului 2026, declarând că economia înregistrează semne de îmbunătățire. Conform declarațiilor ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, cifrele indică o ameliorare în trimestrul al doilea din 2026, într-un context marcat de consolidare fiscală și de corectare a dezechilibrelor macroeconomice anterioare.
Semne de redresare economică în 2026
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că datele din prima jumătate a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare. Acestea includ temperarea contracției economice, accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene, o contribuție îmbunătățită a exporturilor nete, reducerea deficitului extern și revenirea inflației pe o traiectorie descendentă.
INS a anunțat că PIB-ul în trimestrul II 2026 s-a menținut nemodificat în termeni reali comparativ cu trimestrul I 2026. Cu toate acestea, s-a înregistrat o scădere de 0,4% față de același trimestru din anul 2025 (serie brută) și o scădere de 2,0% pe seria ajustată sezonier. În ansamblul primului semestru din 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,8% față de semestrul I 2025 (serie brută) și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier.
Potrivit Ministerului Finanțelor, contracția anuală a PIB-ului real s-a redus semnificativ în trimestrul al doilea din 2026, ajungând la -0,4%, în timp ce, comparativ cu trimestrul precedent, economia a rămas stabilă. Indicatorii lunari au arătat îmbunătățiri în mai multe sectoare, construcțiile continuând să înregistreze o evoluție favorabilă, susținută de proiectele de infrastructură.
Investițiile, motorul economiei
Structura activității economice oferă semnale importante privind reechilibrarea modelului de creștere. După o perioadă în care expansiunea economică a fost susținută preponderent de consum, generând deficite fiscale și externe ridicate, investițiile joacă acum un rol central. Contribuția exporturilor nete la creșterea economică a devenit pozitivă începând cu trimestrul IV 2025, datorită unei dinamici mai moderate a importurilor și unei creșteri a exporturilor. Acest aspect este un semnal pozitiv pentru reechilibrarea economiei, prin reducerea presiunii cererii interne asupra importurilor.
În această perioadă de ajustare, investițiile rămân un factor cheie de susținere a activității economice și un element esențial pentru tranziția de la stabilizare la reluarea creșterii. S-a remarcat o dinamică puternică în sectorul construcțiilor și o accelerare a investițiilor finanțate din fonduri europene. În prima jumătate a anului 2026, aceste investiții au crescut cu 56%, de la 27,2 miliarde lei la 42,5 miliarde lei. Investițiile în infrastructura de transport și energie contribuie pe termen mediu și lung la creșterea potențialului productiv al economiei, prin reducerea costurilor logistice și îmbunătățirea conectivității.
Reducerea deficitului extern și temperarea inflației
În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% față de perioada similară din 2025, iar deficitul comercial de bunuri a scăzut cu 3,9%. Exporturile au crescut cu 2,3%, în timp ce importurile au înregistrat un avans marginal. Această evoluție reflectă o îmbunătățire graduală a raportului exporturi-importuri și contribuie la reducerea presiunilor asupra contului curent. Deși investițiile pot presupune importuri de echipamente pe termen scurt, pe termen mediu, extinderea capacității productive poate spori competitivitatea și exporturile.
Evoluția recentă a inflației indică o reluare a procesului dezinflaționist. Rata anuală a inflației a scăzut de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie, revenind sub pragul de 10%. Procesul dezinflaționist este așteptat să se accentueze începând cu luna august, pe măsură ce efectele de bază ale măsurilor fiscale din anul precedent se estompează. Moderarea consumului și a dinamicii salariale contribuie la temperarea presiunilor inflaționiste, însă tensiunile geopolitice și volatilitatea prețurilor internaționale la energie rămân factori de risc.
Obiectivul consolidării fiscale este crearea condițiilor pentru o creștere economică mai sănătoasă și mai rezilientă, bazată pe investiții, productivitate și competitivitate externă, și mai puțin pe expansiunea consumului alimentată de deficite.
Sursa: Stiripesurse.ro
