Acasă / Tehnologie / Moștenire fără acte: Cum gestionezi o proprietate cumpărată cu chitanță de mână Un imobil pentru care nu există un act de proprietate valabil, precum un contract de vânzare-cumpărare autentificat, nu poate fi, de regulă, inclus într-o procedură de moștenire
Tehnologie

Moștenire fără acte: Cum gestionezi o proprietate cumpărată cu chitanță de mână Un imobil pentru care nu există un act de proprietate valabil, precum un contract de vânzare-cumpărare autentificat, nu poate fi, de regulă, inclus într-o procedură de moștenire

31 martie 2026
Moștenire fără acte: Cum gestionezi o proprietate cumpărată cu chitanță de mână Un imobil pentru care nu există un act de proprietate valabil, precum un contract de vânzare-cumpărare autentificat, nu poate fi, de regulă, inclus într-o procedură de moștenire

Moștenire fără acte: Cum gestionezi o proprietate cumpărată cu chitanță de mână

Un imobil pentru care nu există un act de proprietate valabil, precum un contract de vânzare-cumpărare autentificat, nu poate fi, de regulă, inclus într-o procedură de moștenire. Astfel, casa sau terenul nu vor face parte din masa succesorală, iar moștenitorii se vor confrunta cu o provocare legală. Principala problemă apare atunci când defunctul nu deține un titlu de proprietate legal, situație frecventă în cazul tranzacțiilor imobiliare mai vechi, perfectate doar prin chitanțe de mână.

„Nu poți dezbate moștenirea pentru o casă care a fost cumpărată cu o chitanță de mână de către părinți sau de bunici. Acea chitanță nu reprezintă un act de proprietate, iar procedura pe care trebuie să o urmezi este de uzucapiune, nu de dezbatere a moștenirii, pentru că nu avem un titlu de proprietate valabil”, explică specialiștii. Altfel spus, notarul nu are cadrul legal pentru a include un bun în moștenire dacă acesta nu este dovedit ca aparținând defunctului.

Uzucapiunea, calea legală într-o situație dificilă

În astfel de situații, singura soluție este uzucapiunea, o procedură juridică separată. Aceasta presupune dobândirea dreptului de proprietate prin posesia de lungă durată, continuă, neîntreruptă, pașnică și publică. Codul Civil reglementează uzucapiunea ca modalitate de a deveni proprietar. Practic, dacă o persoană a locuit într-un imobil și l-a folosit ca proprietar, fără a fi contestată, pentru o perioadă de timp specificată de lege – de obicei 10 sau 30 de ani, în funcție de circumstanțe – poate solicita instanței să îi recunoască dreptul de proprietate.

Procesul de uzucapiune necesită dovezi concrete. Solicitantul trebuie să demonstreze că a avut posesia efectivă a imobilului. Aceasta include locuința propriu-zisă, plata taxelor și impozitelor, întreținerea proprietății și recunoașterea de către comunitate drept proprietar. Instanța poate cere martori sau alte probe.

Pașii procedurali și posibilele complicații

Finalizarea cu succes a procedurii de uzucapiune și obținerea unei hotărâri judecătorești definitive permite includerea imobilului în patrimoniul unei persoane. Abia ulterior, dacă proprietarul decedează, casa poate fi parte a unei proceduri de moștenire. Este important de reținut că fiecare caz are particularitățile sale. Durata procesului poate varia considerabil, uneori întinzându-se pe ani, mai ales dacă apar litigii sau neclarități privind istoricul proprietății.

În prezent, sute de procese de uzucapiune sunt în curs de desfășurare în instanțele din România, demonstrând complexitatea și importanța acestei proceduri în soluționarea problemelor legate de proprietate fără acte legale clare.

Sursa: Playtech.ro

Articole similare