Conform Mediafax: Moody’s a confirmat vineri seara ratingul de credit al României la Baa3, menținând în același timp perspectiva negativă, cea mai slabă treaptă din categoria investițiilor. Agenția de evaluare subliniază însă că eforturile de consolidare fiscală inițiate de Guvernul României începând cu anul 2025 au avansat mai rapid decât se anticipase anterior.nnÎn prima jumătate a anului 2026, măsurile de austeritate fiscală implementate de autorități au depășit, conform Moody’s, atât așteptările anterioare ale agenției, cât și propriile ținte stabilite de Guvern. Agenția anticipează acum că deficitul bugetar al României se va reduce până la 5,8% din Produsul Intern Brut (PIB) în cursul acestui an. Această îmbunătățire semnificativă, de peste două puncte procentuale într-un singur an, este atribuită limitării cheltuielilor guvernamentale și menținerii veniturilor, chiar și în contextul unor condiții economice considerate dificile.nn
Datoria publică, o povară în creștere
nnÎn ciuda reducerii deficitului bugetar, presiunea asupra finanțelor publice ale României persistă. Moody’s estimează că datoria publică va continua să crească, ajungând de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% din PIB în anul 2028. În cel mai probabil scenariu analizat de agenție, datoria publică s-ar stabiliza abia spre sfârșitul acestui deceniu, la aproximativ 66% din PIB. Cu toate acestea, Moody’s avertizează că această prognoză este supusă unui grad ridicat de incertitudine. Creșterea îndatoririi este alimentată atât de deficitele bugetare care rămân ridicate, cât și de costurile în continuă majorare ale dobânzilor.nn
Costurile de finanțare, în ascensiune
nnAgenția Moody’s estimează că necesarul total de finanțare al României, care acoperă atât deficitul bugetar, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență, va fi în medie de aproximativ 12% din PIB anual, în perioada 2026-2028. În paralel, randamentele la care România se împrumută pe piețele internaționale au înregistrat o creștere semnificativă în ultimii doi ani. Astfel, factura anuală a dobânzilor ar urma să crească de la 2% din PIB în 2023, la 2,8% în 2025 și la 3,3% din PIB în 2028. Deși împrumuturile cu dobânzi mai avantajoase, disponibile prin programul european SAFE și prin facilitatea aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), limitează parțial această creștere, ele nu sunt suficiente pentru a împiedica majorarea costurilor totale cu dobânzile, potrivit analizei Moody’s. Agenția subliniază că nivelul costurilor de finanțare ale României rămâne sensibil la evoluțiile fiscale și politice. O implementare coerentă a consolidării fiscale și continuitatea politicilor economice ar putea determina investitorii să solicite randamente mai mici pentru împrumuturile acordate statului român.nn
Riscul politic, principalul obstacol
nnAceste incertitudini legate de politica economică și fiscală explică decizia Moody’s de a menține perspectiva negativă asupra ratingului de credit al României. Agenția consideră că principalul risc identificat este de natură politică: fragmentarea scenei politice ar putea conduce la pierderea ritmului consolidării fiscale și ar putea face dificilă menținerea unei ajustări bugetare pe termen lung. Moody’s consideră că lunile următoare vor fi decisive pentru a determina dacă România va reuși să își păstreze sprijinul politic necesar reducerii deficitului și adoptării reformelor structurale menite să stabilizeze datoria publică și să îmbunătățească sustenabilitatea costurilor de finanțare.nnÎn cazul în care România va demonstra un consens politic solid pentru continuarea ajustării fiscale și după anul 2026, perspectiva ratingului de credit ar putea fi revizuită de la negativă la stabilă. printre testele de referință indicate explicit de Moody’s se numără adoptarea, până la sfârșitul anului curent, a unui buget pentru 2027 care să vizeze reducerea deficitului și a unei legi a salarizării publice care să stabilizeze, iar ulterior să reducă masa salarială a statului.
Sursa: Mediafax
