Conform Descopera: Reevaluarea cognitivă, un mecanism cerebral mai puțin previzibil decât se credea
Oamenii de știință au descoperit că mecanismul prin care ne schimbăm perspectiva asupra situațiilor dificile, cunoscut sub denumirea de reevaluare cognitivă, funcționează într-un mod neașteptat. Un amplu studiu, publicat în prestigioasa revistă Nature, a analizat date de la peste 2.000 de participanți și sugerează că activitatea în anumite regiuni ale creierului asociate cu controlul emoțional nu se corelează așa cum se anticipa cu eficiența acestui proces.
Regiuni cerebrale sub lupă
Până acum, cercetările anterioare indicaseră o implicare frecventă a cortexului prefrontal, o zonă situată în partea din față a creierului, în procesul de reevaluare cognitivă. Aceste regiuni sunt cunoscute și pentru rolul lor în menținerea informațiilor în memorie. Prin urmare, se aștepta o legătură directă între activitatea acestor zone și capacitatea unei persoane de a-și regla emoțiile.
Psihologul Maurizio Sicorello, de la Institutul Central de Sănătate Mintală din Germania, explică: „Unele dintre regiunile creierului implicate în reglarea emoțiilor nu sunt neapărat aceleași regiuni a căror activitate ne spune cât de bine poate cineva să facă asta.” Această discrepanță a motivat o analiză mai aprofundată.
O nouă perspectivă asupra controlului emoțional
Echipa de cercetare a combinat rezultatele a 40 de seturi de date, reunind un număr mare de participanți (până la 2.175). Acest lucru a permis detectarea unor corelații mai subtile, care ar fi putut fi omise în studii cu eșantioane mai mici. În experimentele tipice, participanții erau expuși la imagini tulburătoare, unii fiind rugați să le reinterpreteze pentru a-și reduce disconfortul.
Folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), cercetătorii au monitorizat modificările fluxului sanguin cerebral asociate cu activitatea neuronală. S-au analizat apoi cum variază răspunsurile regionale în timpul procesului de reevaluare și s-au comparat aceste modificări. De asemenea, s-au colectat date prin chestionare despre frecvența utilizării reevaluării în viața de zi cu zi a participanților.
Rezultatele sugerează că, deși persoanele care raportează o utilizare mai frecventă a reevaluării tind să prezinte o reducere a activității amigdalei (o altă zonă cerebrală implicată în procesarea emoțiilor), această legătură este foarte slabă. Calculul cercetătorilor indică faptul că un studiu ar avea nevoie de peste 1.100 de participanți pentru a detecta cu o probabilitate de 80% o astfel de relație, ceea ce explică de ce ar fi putut fi ignorată în experimente de scară mai mică.
Implicații pentru viitoare cercetări
Studiul contrazice așteptările inițiale, neconfirmând o legătură puternică între activitatea rețelelor prefrontale de reglare emoțională și eficiența reevaluării. S-a constatat că aceste rețele sunt activate atât în momentele de trăire a emoțiilor negative, cât și atunci când indivizii încearcă să le modifice.
„Simpla implicare a regiunilor creierului care țin de reevaluare nu garantează că aceasta este semnificativă sau eficientă din punct de vedere emoțional,” subliniază Sicorello. Aceste descoperiri au implicații importante pentru cercetările viitoare care își propun să evalueze starea emoțională a indivizilor prin scanări cerebrale.
Activitatea dintr-o singură regiune cerebrală pare să nu fie suficientă pentru a determina capacitatea unei persoane de a gestiona emoțiile. Se sugerează că analiza interacțiunii dintre diverse regiuni ale creierului și corelarea acestora cu experiențele personale ar putea oferi informații mult mai valoroase în viitor. Cercetarea a fost publicată în revista Nature.
Sursa: Descopera
