Conform Stiripesurse.ro: Sindicaliștii cer menținerea centralelor pe cărbune pentru siguranța energetică
Dumitru Pîrvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie, susține că România ar trebui să mențină în funcțiune o parte dintre grupurile energetice pe cărbune pentru a asigura stabilitatea Sistemului Energetic Național. Aceste declarații vin în contextul discuțiilor privind gestionarea crizei energetice și posibila redeschidere sau menținere în funcțiune a unor astfel de centrale.
Pîrvulescu a clarificat că nu este vorba despre o redeschidere a centralelor pe cărbune, ci despre menținerea în funcțiune a patru blocuri energetice la Oltenia și, eventual, a unui alt bloc închis recent, pentru a garanta adecvanța Sistemului Energetic Național. El invocă un studiu realizat pentru Transelectrica, care ar indica necesitatea menținerii acestor capacități până la finalizarea reparațiilor capitale la Unitatea 1 de la Cernavodă.
Critici la adresa politicilor energetice și a stocării în baterii
Președintele Federației Naționale Mine Energie critică accentul pus pe dezvoltarea capacităților de stocare în baterii, considerând că România are în continuare nevoie de surse de producție constante. El a invocat exemplul altor țări europene, precum Spania și Portugalia, care nu se bazează în aceeași măsură pe stocarea în baterii, punând sub semnul întrebării eficiența acestei soluții.
Pîrvulescu a subliniat că România riscă să piardă anual două miliarde de euro din cauza politicilor energetice adoptate în ultimii ani, bani care sunt, de fapt, suportați de populație și de companiile din țară. El a comparat situația cu cea a Bulgariei, care, în ciuda investițiilor în stocare și energie fotovoltaică, menține în funcțiune 4.600 de megawați pe cărbune, în timp ce România intenționează să închidă alte 700 de megawați.
Importurile de energie și deficitul de capacitate
Sindicalistul a atras atenția asupra faptului că România a ajuns să importe energie la prețuri ridicate, în timp ce exportă energie regenerabilă. Anul trecut, țara a importat 18 terawați-oră la un preț „colosal” și a exportat aproximativ 15 terawați-oră de energie regenerabilă, o diferență care se traduce în pierderi de peste două miliarde de euro.
Pîrvulescu consideră că problema fundamentală este lipsa unor capacități de producție care să furnizeze energie constant, indiferent de condițiile meteorologice. El a menționat că sistemul energetic nu poate funcționa fără „energie în bandă” și că, până la construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, România nu va dispune de energie stabilă.
Soluții pe termen scurt și critici privind noile investiții
Ca soluție pe termen scurt pentru actuala criză energetică, Pîrvulescu propune menținerea în funcțiune a capacităților de producție pe cărbune. El a menționat că situația sistemului energetic național este una critică, iar eforturile angajaților din sector sunt disperate pentru a menține blocurile în funcțiune, mai ales după concedierea a 2.000 de salariați.
De asemenea, Pîrvulescu a criticat noile investiții energetice, susținând că unele proiecte au costuri foarte ridicate, nefiind competitive pe piață. El a subliniat că reducerea accelerată a capacităților pe cărbune a dus la creșterea prețului energiei de patru ori, iar investițiile masive în mediu au mărit costurile de operare, în ciuda faptului că apoi s-a cerut închiderea centralelor.
Sursa: Stiripesurse.ro
