Conform Economistul.ro: Legea biodiversității: Miza financiară și compromisurile din parlament
Adoptarea Legii privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 de către Parlament, pe 6 august 2026, marchează un punct de cotitură pentru agricultura românească, deblocând o tranșă PNRR de aproximativ 972 de milioane de euro. Actul legislativ integrează protecția mediului în mecanismele de subvenționare a fermelor. Totuși, o analiză a textului final, corelată cu Planul Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice, relevă un paradox: deși agricultura ecologică este recunoscută ca soluție pentru biodiversitate, ambițiile naționale rămân modeste față de cele europene.
Bătălia din parlament: compromisul asupra pesticidelor
Traseul legislativ a fost unul anevoios. După aprobarea inițială de către Guvern, documentul a fost retras pe 28 iulie 2026 la solicitarea Comisiei Europene, care a cerut un act cu putere de lege. Textul, trecut în regim de urgență prin comisii, a suferit modificări sub presiunea lobby-ului agriculturii convenționale. Forma inițială, aliniată Pactului „Farm to Fork”, prevedea reducerea cantităților absolute de pesticide și fertilizanți sintetici cu 50%. Forma finală aprobată a transformat această țintă într-o obligație de „diminuare a riscurilor de poluare”.
Din perspectiva INTER-BIO și a forului european IFOAM Organics Europe, acest compromis semantic riscă să complice raportările viitoare către Bruxelles. Reducerea riscului chimic se poate măsura cel mai eficient prin extinderea suprafețelor ecologice certificate, unde utilizarea acestor inputuri este interzisă. Asociația INTER-BIO consideră că normele de aplicare ale noii Legi a Biodiversității nu recunosc suficient meritele agriculturii ecologice. Diluarea ambițiilor de mediu sub presiunea practicilor convenționale riscă să transforme o reformă structurală într-o oportunitate ratată.
Radiografia cifrelor: Ambiții modeste în haine europene
În timp ce strategia europeană „De la fermă la furculiță” vizează 25% suprafețe agricole ecologice până în 2030, România se situează pe ultimele locuri în UE, cu aproximativ 5,7% din suprafața agricolă utilizată certificată ecologic (raport FIBL 2026). Planul Strategic Național își asumă o țintă sub 6% pentru anul 2030. INTER-BIO atrage atenția că, fără stimulente financiare clare, inclusiv din fondurile de biodiversitate, România va rămâne un exportator de materie primă brută și va rata tranziția verde.
Costin Lianu, președintele INTER-BIO, subliniază: „România are șansa istorică de a folosi banii din PNRR nu doar pentru a bifa un jalon birocratic, ci pentru a deveni un lider regional în agroecologie. Cu o țintă de doar 5,7% suprafață ecologică pentru 2030 e greu să sperăm că refacem 30% din ecosistemele degradate folosind aceleași chimicale intensive ca până acum. Banii din PNRR ar trebui să meargă direct la fermierii care livrează deja agroecologie aplicată.”
Planul Național de Acțiune identifică problema exportului de materie primă brută. Peste 80% din producția ecologică internă este comercializată ieftin către piețele din vestul Europei, în timp ce sectoarele cu valoare adăugată ridicată sunt aproape inexistente pe piața autohtonă.
Pentru ca noua Lege a Biodiversității să fie o oportunitate economică, creșterea suprafețelor ecologice trebuie dublată de investiții logistice, introducerea unor cote obligatorii de alimente ecologice în achizițiile publice verzi și publicarea de date transparente care să separe suprafețele bio productive de cele utilizate doar pentru subvenții. INTER-BIO propune finanțarea prioritară pentru fermierii bio, cu plăți compensatorii substanțiale, definirea clară a extinderii suprafețelor agricole ecologice ca indicator principal de reducere a riscului de poluare chimică și finanțarea creării de bănci de semințe tradiționale, adaptate climatic local. „Nu putem vorbi despre refacerea ecosistemelor degradate în timp ce protejăm interesele agriculturii chimice intensive. Agricultura ecologică livrează cu 30% mai multă biodiversitate și are nevoie de finanțare directă din PNRR, nu de strategii pe hârtie”, a mai adăugat Costin Lianu.
Sursa: Economistul.ro
