Koala din Victoria, mai rezistenți decât se credea: un studiu schimbă percepția asupra conservării speciei
Un studiu recent, publicat în revista științifică Science, arată că populațiile de koala din statul australian Victoria s-ar putea reface mai bine decât se anticipa, în ciuda unei istorii marcate de vânătoare și declin demografic. Cercetarea, realizată prin analiza ADN-ului a sute de exemplare, indică faptul că simpla măsurare a diversității genetice nu este suficientă pentru a evalua riscul real al unei specii. Rezultatele sugerează o abordare mai nuanțată a conservării, luând în considerare și capacitatea de reproducere și recombinarea genetică.
Revenirea surprinzătoare a koala din victoria
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, milioane de exemplare de koala au fost ucise pentru blană, ducând la prăbușirea populației din Victoria la doar câteva sute de indivizi. A urmat o perioadă de repopulare și, până în 2020, numărul acestor marsupiale a crescut la aproape jumătate de milion. Studiul indică o creștere semnificativă a numărului de exemplare care contribuie real la noile generații. „Nu este vorba doar despre mai mulți koala în pădure, ci despre mai mulți koala care se reproduc și amestecă material genetic în mod activ”, este concluzia oamenilor de știință.
Până acum, în biologia conservării, diversitatea genetică ridicată era asociată cu o populație sănătoasă, iar diversitatea scăzută, cu un risc crescut. Studiul arată că această logică este incompletă. Koala din Victoria, deși au trecut printr-un declin sever, arată o recuperare rapidă și o participare activă la reproducere. Comparativ cu alte regiuni ale Australiei, unde populațiile au fost considerate mai sănătoase din punct de vedere genetic, dar au înregistrat un declin recent, rezultatele sunt surprinzătoare. Evaluările clasice pot rata evoluții importante, iar o specie aparent „sigură” poate fi, de fapt, într-o situație mai delicată decât una cu o istorie dramatică.
Rolul crucial al recombinării genetice
Recombinarea genetică, procesul prin care materialul genetic se amestecă în timpul reproducerii, este un factor cheie în povestea koala. Expansiunea rapidă a populației din Victoria a dus la mai multe evenimente de recombinare și la apariția unui număr mai mare de variante genetice rare în genomurile analizate. Când o populație mare produce multe generații și mulți indivizi se reproduc, ADN-ul are tot mai multe ocazii să fie „remixat”. Acest lucru contribuie la refacerea flexibilității evolutive pierdute după un colaps sever.
Pentru programele de conservare, acest studiu oferă un instrument nou de evaluare. În loc să se măsoare doar diversitatea genetică, specialiștii pot încerca să înțeleagă cât de activă este recombinarea, câți indivizi contribuie la generațiile viitoare și dacă populația are șanse să-și recâștige reziliența. Experții citați de Nature consideră studiul o foaie de parcurs pentru integrarea cunoștințelor genetice în planurile de conservare. Aceasta ar putea ajuta la identificarea populațiilor cu risc real și la optimizarea intervențiilor.
Studiul oferă o perspectivă optimistă asupra conservării, subliniind că refacerea este posibilă, chiar și după un declin catastrofal, dacă populațiile cresc suficient de rapid și dacă structura lor reproductivă susține recombinarea și selecția naturală. În prezent, koala continuă să fie amenințate în multe regiuni de pierderea habitatului, boli și schimbările climatice. Totuși, noul studiu arată că, în unele zone din Australia, specia nu doar a supraviețuit, ci a început să recâștige din forța evolutivă pierdută. Cercetătorii speră ca aceste rezultate să ghideze eforturile de conservare în viitorul apropiat.
Sursa: Playtech.ro
