Conform Digi24: Călin Georgescu rămâne în arest preventiv, în ciuda deciziilor contradictorii ale judecătorilor
Instanța de judecată a avut, pe parcursul mai multor săptămâni, decizii contradictorii în privința măsurii preventive aplicate lui Călin Georgescu, acuzat de DIICOT că ar fi înșelat un om de afaceri cu peste un milion de euro. Trei instanțe au decis plasarea acestuia în arest preventiv, în timp ce alte trei au considerat că măsuri mai blânde, precum controlul judiciar sau arestul la domiciliu, ar fi suficiente. Cu toate acestea, un element comun a reținut atenția: nicio instanță nu a pus sub semnul întrebării existența unei „suspiciuni rezonabile” că inculpatul ar fi comis faptele de care este acuzat.
Procesul judiciar: O succesiune de decizii și contestații
Cronologia evenimentelor arată un parcurs sinuos al deciziilor judecătorești. Pe 22 septembrie, Tribunalul București a dispus măsura controlului judiciar, după ce Călin Georgescu fusese reținut de DIICOT. Doar o săptămână mai târziu, pe 29 septembrie, Curtea de Apel București a admis contestația procurorilor și a decis arestarea preventivă a acestuia. Ulterior, pe 13 octombrie, Tribunalul București a admis cererea de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Această decizie a fost, însă, desființată pe 23 octombrie de Curtea de Apel București, care a menținut măsura arestului preventiv. Situația a continuat să fie volatilă, pe 26 octombrie, Tribunalul București respingând cererea DIICOT de prelungire a arestului și dispunând controlul judiciar. Curtea de Apel a intervenit din nou pe 28 octombrie, anulând decizia Tribunalului și dispunând definitiv prelungirea arestului preventiv pentru încă 30 de zile.
Condițiile arestării preventive: De la suspiciune rezonabilă la pericol pentru ordinea publică
Legislația românească, prin Codul de procedură penală, stipulează condiții clare pentru aplicarea măsurii arestării preventive. Judecătorul poate decide arestul preventiv în cursul urmăririi penale doar dacă există o „suspiciune rezonabilă” că inculpatul a săvârșit o infracțiune și se constată una dintre următoarele situații: inculpatul a încercat să se sustragă de la urmărirea penală, încearcă să influențeze martori sau probe, a comis o nouă infracțiune sau se pregătește să comită una, sau exercită presiuni asupra persoanei vătămate. De asemenea, arestul preventiv poate fi dispus dacă privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică și dacă măsura este proporțională cu gravitatea acuzației. În cazul lui Călin Georgescu, toate instanțele au recunoscut existența unei suspiciuni rezonabile, bazată pe probele administrate de DIICOT.
Diferențele de opinie dintre judecătorii Tribunalului București și cei ai Curții de Apel au apărut, însă, la evaluarea celorlalte condiții necesare pentru arestul preventiv. În timp ce judecătorii de la Tribunal au considerat, la un moment dat, că vechimea faptelor, desfășurarea urmării penale în libertate și diminuarea pericolului social justifică măsuri mai blânde, judecătorii de la Curtea de Apel au apreciat că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și că intențiile lui Georgescu de a se sustrage urmăririi penale sunt actuale. Ultima decizie de prelungire a arestului preventiv a venit de la Curtea de Apel, anulând o decizie anterioară a Tribunalului București, care respinsese prelungirea pe motiv că pericolul s-ar fi diminuat considerabil și că acuzațiile noi privind distrugerea mijloacelor de supraveghere tehnică nu ar fi fost susținute de elemente de fapt minime. Motivarea completului de judecată de la Curtea de Apel nu a fost, încă, publicată.
Sursa: Digi24
