Înalta Curte de Casație și Justiție propune un acord de șase puncte pentru a depăși criza instituțională dintre autoritățile politice și cele judiciare, solicitând totodată și plata unor „compensații” din fondurile neutilizate în sistemul judiciar. Acest lucru are scopul de a consolida stabilitatea și funcționarea justiției în condițiile de dificultate actuale.
Reproducem în totalitate comunicatul oficial al instanței supreme:
Acord pentru Justiție și Stabilitate Instituțională
Este un angajament comun al principalelor instituții ale statului român pentru protejarea statului de drept și pentru asigurarea stabilității în perioada de redresare economică. Toate forțele politice și administrative din țară se angajează să păstreze independența și rolul constituțional al Justiției, care stau la baza democrației și a garanțiilor drepturilor cetățenilor. Respectarea deciziilor instanțelor judecătorești, a hotărârilor Curții Constituționale și a recomandărilor Uniunii Europene demonstrează angajamentul României față de valorile statului de drept și apartenența la Uniunea Europeană.
Nicio măsură administrativă, fiscală sau politică nu va putea fi implementată dacă ar contraveni principiilor de independență ale Justiției și echilibrului instituțional între puterile statului. Reprezentanții autorităților trebuie să adopte un comportament responsabil pentru a menține un climat de respect, echilibru și neutralitate politică în raport cu sistemul judiciar. Justiția nu trebuie folosită ca instrument politic, ca țintă a atacurilor sau ca scuză pentru responsabilitățile altor ramuri ale puterii.
Un exemplu relevant îl reprezintă problema prescripției răspunderii penale, cauzată de deciziile Curții Constituționale, care au declarat neconstituțională formularea „oricărui act de procedură în cauză” din articolul 155 din Codul Penal. După publicarea deciziei, articolul a devenit inaplicabil, iar instanțele nu mai puteau prelungi termenul de prescripție fără intervenție legislativă. Conform Constituției, Parlamentul și, în mod subsidiar, Guvernul trebuiau să adapteze codul penal în concordanță cu decizia CCR. Aceasta nu s-a întâmplat, rezultând un vid legal și consecințe grave în dosarele penale.
În loc să se asume responsabilitatea, s-a preferat delegarea acesteia către sistemul judiciar, acompaniată de atacuri publice la adresa judecătorilor.
