Conform Buletin.de: O primărie cu zeci de milioane de euro încasări poate fi incapabilă să ducă la bun sfârșit o investiție sau să organizeze o licitație deschisă. Aceasta este concluzia unui raport publicat de organizația Funky Citizens, care analizează arhitectura administrativă a României.
Capacitatea administrativă, un indicator cheie
Raportul „Reforma Arhitecturii Administrative a României. Partea I: Diagnosticul situației actuale”, publicat pe 29 octombrie 2026, scoate în evidență discrepanța dintre bogăția contabilă a unor localități și capacitatea lor reală de a implementa proiecte publice. Autorii, Diana Tăbleț și Elena Calistru, au calculat Indicele de Capacitate Administrativă (ICA) pe baza datelor publice din anii 2023-2025. Acest indice măsoară nu doar veniturile unei primării, ci și competența aparatului administrativ în gestionarea banilor.
Metodologia studiului subliniază că o primărie cu venituri proprii mari nu este neapărat capabilă să ducă la bun sfârșit proiecte. Capacitatea administrativă vizează abilitatea de a investi, de a executa obiective, de a atrage fonduri europene și de a gestiona eficient procedurile de achiziții publice.
Iluzia bogăției în Ilfov
Județul Ilfov, deși considerat bogat, prezintă anomalii în ceea ce privește autonomia financiară a comunelor sale. Aproximativ 62,5% dintre comunele ilfovene nu își pot acoperi integral cheltuielile de funcționare din venituri proprii, eșuând astfel chiar la prima condiție a autonomiei financiare. Dintre cele opt orașe din județ, doar patru – Voluntari, Otopeni, Popești-Leordeni și Chitila – și-au menținut funcționarea curentă din resurse proprii în perioada 2018-2025.
Chiar și acolo unde încasările sunt substanțiale, capacitatea administrativă poate fi deficitară. Comuna Chiajna, de exemplu, a înregistrat în 2025 venituri proprii de aproximativ 25,5 milioane de euro, dar costurile salariale au reprezentat circa 52 de euro pe cap de locuitor. Acest lucru contrastează cu orașe precum Voluntari și Otopeni, care au încasat peste 1.200 de euro pe locuitor, cu costuri salariale mai mici.
Lipsa specialiștilor, o problemă majoră
Raportul indică absența specialiștilor în aparatele primăriilor ca fiind o cauză majoră a ineficienței. Datele Curții de Conturi arată că doar o comună din zece are un auditor intern, iar primăriile comunale recuperează doar 57% din veniturile pe care ar trebui să le colecteze. Această lipsă de personal calificat, precum arhitecți sau specialiști în achiziții, conduce la întârzieri în proiecte și la gestionarea deficitară a fondurilor.
Bucureștiul și Ilfovul, necesită o integrare administrativă
Cercetătorii Funky Citizens subliniază că reorganizarea teritorială, inclusiv prin comasări de comune, trebuie să ia în calcul nu doar cifrele contabile, ci și fluxurile cotidiene ale locuitorilor. Un cluster administrativ are nevoie de un centru capabil să gestioneze proiecte complexe și fonduri europene pentru mai multe localități.
În cazul polului București-Ilfov, unde zeci de mii de oameni fac naveta zilnic, este necesară o arhitectură administrativă integrată. Simplul transfer al unor comune sărace către cele bogate nu va rezolva problemele. Un nivel de guvernare regională, cu planificare comună și o autoritate de transport, este esențial pentru a accesa finanțările europene din Planul Național și Regional 2028-2034.
Sursa: Buletin.de
