Conform Mediafax: Anomalii climatice duble, posibilă iarnă mai blândă în Europa
O dublă anomalie climatică se conturează în Oceanul Indian și Pacific, El Nino intensificându-se în Pacific, în timp ce Dipolul Oceanului Indian (IOD) ar putea intra într-o fază pozitivă. Această combinație rară ar putea influența circulația atmosferică globală, inclusiv traseul furtunilor către Europa, sugerând o iarnă predominant mai caldă și umedă pe continent.
Analiza publicată de Severe Weather Europe indică o dezvoltare a Dipolului Oceanului Indian (IOD) în paralel cu un El Nino din ce în ce mai puternic în Pacific. IOD apare atunci când diferența de temperatură a apelor din vestul și estul Oceanului Indian devine semnificativă, modificând circulația atmosferică tropicală. Există însă incertitudine în privința fazei IOD, cu Biroul Australian de Meteorologie indicând o fază neutră, dar cu posibilitatea unei tranziții către o fază pozitivă în toamnă.
El Nino, unul dintre cele mai puternice din istorie
Semnalul cel mai clar vine dinspre Pacific. Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) confirmă prezența și intensificarea El Nino. Estimările recente indică o probabilitate de 97% ca fenomenul să continue până la începutul primăverii anului 2027. Mai mult, există o probabilitate de 81% ca între octombrie și decembrie 2026, El Nino să atingă categoria „very strong” (foarte puternic), ceea ce l-ar plasa printre cele mai intense evenimente înregistrate după 1950. Termenul informal de „Super El Nino” descrie această potențială intensitate excepțională.
Impactul pentru Europa și România
Influența El Nino asupra Europei este indirectă, manifestându-se prin modificarea circulației atmosferice globale. Asocierea unui El Nino foarte puternic cu un IOD pozitiv ar putea amplifica sistemele de joasă presiune din Atlanticul de Nord, favorizând un flux mai puternic de aer dinspre vest către continent. Modelul european de prognoză ECMWF sugerează, pentru iarna 2026-2027, o presiune atmosferică mai ridicată în sudul Europei și mai scăzută în nord și nord-vest. Această configurație ar facilita pătrunderea mai frecventă a aerului atlantic, rezultând o Europă mai caldă decât media sezonieră, alimentată de mase de aer blânde și umede. Există, de asemenea, indicii pentru precipitații peste medie în mai multe regiuni europene.
Pentru România, acest scenariu indică o probabilitate crescută pentru o iarnă cu temperaturi medii peste valorile normale. Totuși, prognozele sezoniere nu exclud episoade de ger sau ninsori abundente pe perioade scurte. În ceea ce privește stratul de zăpadă, configurația generală nu pare să favorizeze cantități mari și persistente pe suprafețe extinse. Zonele cele mai favorabile ar rămâne nordul și nord-estul continentului, precum și regiunile montane din centrul Europei. Pentru România, aceasta ar putea însemna mai multe situații cu ploaie sau lapoviță în zonele joase, în timp ce Carpații ar putea beneficia de ninsori importante atunci când sistemele de joasă presiune întâlnesc aer rece.
Este însă prematur pentru a face predicții detaliate privind cantitatea de zăpadă în regiuni specifice precum București, Moldova, Transilvania sau Dobrogea. Prognozele sezoniere au o rezoluție limitată la astfel de detalii, iar ECMWF subliniază că acestea exprimă probabilități și abateri sezoniere, nu evoluția exactă a vremii. Configurația actuală oferă indicii importante, dar prognoza va deveni mai relevantă odată cu actualizările din septembrie, octombrie și noiembrie.
Sursa: Mediafax
