Conform Mediafax: Blocajul constituțional al stării de alertă, redeschis de noua criză energetică
Federația Sindicatelor Libere din Educație (FSLE) solicită clarificări constituționale privind instituirea stării de alertă, invocând exemplul recent al declarării acesteia pe 31 iulie 2026, pe fondul scăderii producției de energie electrică și al nivelului critic al Dunării. Sindicatul atrage atenția că regimul stării de alertă, deși permite restricționarea unor drepturi și libertăți, nu este menționat explicit în Constituția României, spre deosebire de starea de asediu și starea de urgență.
Situația energetică, catalizator pentru dezbaterea constituțională
Noua stare de alertă, declarată pe 31 iulie 2026, a fost cauzată de riscul unui dezechilibru în Sistemul Electroenergetic Național, agravat de nivelul extrem de scăzut al Dunării. Această situație a afectat funcționarea Unității 1 de la Cernavodă, care a fost oprită, iar funcționarea Unității 2 a fost pusă sub semnul întrebării. Transelectrica are mandate pentru a lua măsuri de menținere a siguranței sistemului, inclusiv creșterea producției sau reducerea consumului.
Miza constituțională: garanții pentru cetățeni
FSLE consideră că problema stării de alertă nu este una strict tehnică, ci una cu implicații majore asupra drepturilor cetățenilor. Sindicatul argumentează că lipsa unei reglementări constituționale clare pentru starea de alertă o transformă într-un instrument la discreția Guvernului, cu garanții constituționale restrânse și un control democratic fragil.
Federația cere ca viitoarea Constituție să definească explicit cine poate declara și prelungi starea de alertă, durata acesteia, limitele competențelor Guvernului și condițiile în care pot fi afectate drepturi și libertăți. De asemenea, se solicită reguli clare privind controlul parlamentar, protecția salariaților, dialogul social, motivarea măsurilor și mecanismul de revenire la normalitate.
Constituția în vigoare reglementează starea de asediu și starea de urgență la articolul 93, acestea fiind instituite de Președintele României, cu acordul Parlamentului. Starea de alertă este, în schimb, reglementată prin legislație infraconstituțională.
Precedentul pandemic: doi ani sub stare de alertă
Ultima dată când România a fost plasată în stare de alertă la nivel național a fost în contextul pandemiei de COVID-19. Regimul a început pe 18 mai 2020 și s-a încheiat pe 9 martie 2022. Pe parcursul celor aproape doi ani, au fost implementate măsuri precum purtarea măștii, limitarea adunărilor, restricționarea circulației și munca de la domiciliu. Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe rânduri pe prevederile Legii 55/2020, declarând neconstituționale anumite articole.
Cum ar putea fi modificată Constituția
O eventuală modificare a Constituției pentru a include starea de alertă necesită parcurgerea unei proceduri legislative complexe. Inițiativa poate veni de la Președinte, Guvern, o pătrime din parlamentari sau 500.000 de cetățeni. După aprobarea de către Parlament și controlul Curții Constituționale, modificarea trebuie supusă unui referendum național. FSLE cere inițierea consultărilor cu partenerii sociali, societatea civilă și specialiștii în drept constituțional pentru elaborarea unui proiect de revizuire.
FSLE subliniază că scopul nu este acordarea de puteri suplimentare Guvernului, ci stabilirea unor reguli constituționale clare privind limitele puterii executive în situații excepționale.
Sursa: Mediafax
