Acasă / Societate / Germania de Sud: Al doilea oraș, oraș-burete cu acoperișuri verzi
Societate

Germania de Sud: Al doilea oraș, oraș-burete cu acoperișuri verzi

9 august 2026

Hamburg adoptă principiul „orașului-burete” pentru a gestiona inteligent apele pluviale, transformând o provocare a schimbărilor climatice într-o oportunitate de îmbunătățire a mediului urban. Prin implementarea unor soluții inovatoare, orașul german reduce riscul inundațiilor, combate supraîncălzirea și reface rezervele de apă freatică, demonstrând un model de adaptare sustenabilă la provocările moderne.

Conceptul de „oraș-burete” în practică

Un oraș-burete funcționează prin mimarea proceselor naturale de absorbție și filtrare a apei. În loc de infrastructura tradițională de beton și asfalt, care conduce rapid apele pluviale în canalizare, acest concept utilizează suprafețe permeabile, acoperișuri verzi, parcuri și spații special amenajate pentru a capta, stoca și filtra precipitațiile. Hamburg a implementat acest principiu în diverse proiecte, printre care se numără „Biberland”, primul loc de joacă din Germania conceput, în 2013, pentru colectarea și redirecționarea apei de ploaie.

Proiectul „Biberland” face parte din strategia RISA (RegenInfraStrukturAnpassung) a Hamburgului, un plan amplu de adaptare a infrastructurii urbane la schimbările climatice și la evenimentele meteorologice extreme. Ole Braukmann, reprezentant al companiei de apă Hamburg Wasser, a subliniat eficiența soluției: „Este fascinant cum, cu pași relativ simpli, poți crea o utilizare dublă a spațiilor”. Astfel, apa de ploaie devine nu doar un element gestionat, ci și o resursă pentru activități recreative, copiii putând interacționa cu apa prin intermediul diverselor instalații.

Conceptul de oraș-burete presupune utilizarea unui ansamblu de elemente, incluzând rezervoare de apă, acoperișuri și fațade verzi, dar și suprafețe permeabile. Acestea permit stocarea apei pluviale, contribuind totodată la reducerea fenomenului de supraîncălzire a orașelor. Autoritățile din Hamburg au ales să investească în sisteme de drenaj natural, precum canale din cărămizi, bazine de infiltrare și văi special concepute pentru apele pluviale, în locul extinderii costisitoare a rețelei de canalizare. Această abordare a dus la economii semnificative de costuri, la îmbunătățirea microclimatului urban și la refacerea rezervelor de apă freatică.

Proiecte verzi pentru un microclimat îmbunătățit

Hamburg, al doilea cel mai mare oraș din Germania, derulează în prezent peste 30 de proiecte pilot care adoptă principiile orașului-burete. Aceste inițiative includ transformarea curților școlare în spații verzi și amenajarea de acoperișuri „răcoroase”, contribuind la ameliorarea microclimatului și la creșterea calității apei. Sonja Schlipf, de la compania de apă a orașului Hamburg, a evidențiat impactul pozitiv al acestor proiecte: „Este extraordinar că putem contribui la transformarea curților școlare în spații mai verzi și mai puțin asfaltate”. Rezultatele sunt vizibile, elevii beneficiind de temperaturi mai scăzute și de condiții mai plăcute în timpul zilei.

Un alt exemplu notabil este cel de la centrul de cercetare DESY din Hamburg, unde angajații se bucură de condiții mai răcoroase datorită acoperișurilor și fațadelor verzi. Schlipf a declarat: „Temperatura din Hala Verde 36 s-a redus semnificativ datorită vegetației”. Acest proiect, parțial finanțat de Agenția pentru Protecția Mediului, demonstrează eficiența soluțiilor ecologice pentru răcirea clădirilor, eliminând dependența de aerul condiționat. Acoperișul verde extins de la DESY nu doar că ajută la reglarea temperaturii interioare, dar servește și ca rezervor pentru apa de ploaie, utilizată ulterior pentru irigarea spațiilor verzi.

Cu toate acestea, implementarea acestor soluții poate întâmpina limitări tehnice, așa cum subliniază Schlipf, referindu-se la constrângerile structurale care pot împiedica instalarea acoperișurilor cu straturi mai groase destinate retenției apei. Conceptul de oraș-burete (Sponge City) a fost dezvoltat teoretic la începutul anilor 2000 de arhitectul peisagist chinez Kongjian Yu, care a propus înlocuirea infrastructurii rigide cu elemente de „infrastructură verde-albastră”, inspirate din tehnicile tradiționale chinezești de gestionare a apei.

Articole similare