O fosilă bulgară zguduie teoriile privind evoluția umană: „Graecopithecus” și mersul biped
O descoperire arheologică recentă în Bulgaria, constând într-un femur aproape complet, a reaprins dezbaterile privind originea omului și momentul în care strămoșii noștri au început să meargă pe două picioare. Fosila, datând de acum 7,2 milioane de ani, aparține speciei Graecopithecus, cunoscută până acum din fragmente puține. Analiza osului de coapsă, publicată într-un studiu științific, sugerează o posibilă tranziție către bipedism, dar și o controversă majoră.
Descoperirea a avut loc la situl Azmaka, unde a fost găsit și un dinte atribuit aceleiași specii. Potrivit cercetătorilor, femurul aparținea unei femele adulte, de mărimea unui cimpanzeu mic, cu o greutate estimată la 24 de kilograme. Analiza formei osului de coapsă sugerează o posibilă adaptare la mersul pe două picioare. Lungimea și orientarea gâtului femural, precum și punctele de inserție pentru mușchii fesieri, indică o solicitare compatibilă cu deplasarea verticală.
O formă de tranziție către bipedism?
Studiul subliniază, de asemenea, că fosila păstrează caracteristici întâlnite la patrupede. Autorii vorbesc despre o „poziție de tranziție” între maimuțele africane și homininii care practicau bipedismul. Cu alte cuvinte, Graecopithecus ar fi putut merge uneori pe două picioare, dar nu exclusiv. Această concluzie a fost susținută de cercetători din diverse institute de cercetare din Europa.
Imaginile publicate odată cu studiul arată o comparație între femurul fosil, femurul celebrului Lucy (un exemplar de Australopithecus afarensis) și un femur de cimpanzeu. Regiunea gâtului femural este evidențiată cu roșu, demonstrând o lungime mai mare și o orientare mai ascendentă la Graecopithecus și Australopithecus.
Dezbaterea privind originea speciei și implicațiile geografice
Miza reală a descoperirii nu este doar mersul biped, ci locul de apariție a acestei adaptări. Echipa de cercetare susține că regiunea Azmaka din Bulgaria era, în Miocenul târziu, o savană rar împădurită, un mediu care ar fi putut favoriza apariția mersului vertical. Mai mult, autorii sugerează că schimbările climatice din estul Mediteranei și vestul Asiei, de acum 8-6 milioane de ani, ar fi putut facilita deplasarea unor mamifere din Eurasia spre Africa.
Această ipoteză este contestată de o parte a comunității științifice. Mulți cercetători consideră că nu există suficiente dovezi pentru a muta începuturile liniei umane din Africa în Balcani. Criticii au atras atenția că plasarea unui posibil strămoș al homininilor moderni într-o zonă relativ izolată din sudul Europei ridică mari probleme geografice și evolutive.
Pe fondul controverselor, descoperirea rămâne importantă. Un singur os nu rescrie istoria omenirii, dar poate obliga oamenii de știință să reevalueze teoriile existente. Recent, specialiștii au anunțat începerea unor noi săpături în zona Azmaka, pentru a căuta alte fosile.
Sursa: Playtech.ro
