Conform Playtech.ro: Factura la energie ar putea crește semnificativ în lunile următoare, prognozele indicând o majorare de până la 15%, pe fondul evoluției prețului la gaze și a condițiilor meteorologice nefavorabile. Chiar dacă prețul energiei achiziționate de furnizori reprezintă doar o parte din costul final al consumatorului, acesta se adaugă altor componente, precum tarifele de transport, distribuție, certificate verzi, contribuția pentru cogenerare și TVA.
În scenariul pesimist, o energie electrică cumpărată cu aproximativ 800 de lei pe MWh ar putea duce la un preț final de 1,6-1,7 lei pe kWh. Aceasta înseamnă o diferență de peste 40% față de prețul de referință de 1,2 lei pe kWh practicat de Hidroelectrica. Cu toate acestea, Dumitru Chișliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, consideră că o astfel de creștere generalizată este improbabilă, având în vedere ponderea limitată a energiei produse de Complexul Energetic Oltenia în mixul energetic național. „Într-o situație optimistă o să avem o scumpire de 3-5% a energiei electrice, cea pesimistă este de peste 15%”, a declarat Chișliță.
Iarna aduce un risc suplimentar: gazele
Sezonul rece ridică probleme suplimentare, în special din cauza potențialei crize a gazelor naturale. Chișliță anticipează că o astfel de situație este „aproape garantată” în contextul tensiunilor internaționale, al dificultăților legate de exporturile de gaze lichefiate din Qatar și al rezervelor europene scăzute. Potrivit datelor Wood Mackenzie, depozitele europene se află la un nivel de puțin peste 50%, un prag considerat redus pentru această perioadă. Consecințele s-ar putea resimți nu doar la gospodăriile care utilizează centrale individuale pe gaz, ci și la facturile de energie electrică și termică, dat fiind rolul gazelor în producția acestora.
Seceta poate complica situația energetică
Un alt factor de vulnerabilitate pentru România înainte de venirea iernii este nivelul apelor. Continuarea secetei ar putea duce la rezerve reduse în lacurile de acumulare la începutul sezonului rece. Acest lucru ar limita capacitatea hidrocentralelor de a genera energie ieftină în perioadele de vârf ale consumului. În acest scenariu, sistemul energetic ar deveni mai dependent de centralele pe gaz și cărbune, de importuri, dar și de producția regenerabilă, care, la rândul ei, este influențată de condițiile meteorologice.
Într-un calcul pesimist, o energie cumpărată în bandă cu aproximativ 800 de lei/MWh ar putea conduce la un preț final de aproximativ 1,6-1,7 lei/kWh. Raportat la un preț de aproximativ 1,2 lei/kWh folosit ca reper în cazul Hidroelectrica, diferența ar ajunge la peste 40%.
Dumitru Chișliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, consideră însă că o asemenea creștere generalizată este puțin probabilă, deoarece energia produsă de Complexul Energetic Oltenia are o pondere limitată. „Într-o situație optimistă o să avem o scumpire de 3-5% a energiei electrice, cea pesimistă este de peste 15%”, spune acesta.
Sursa: Playtech.ro
